Republica Moldova nu este doar o țară mică dintre Prut și Nistru. Este și patria a două dintre cele mai impresionante crame subterane din lume: Cricova și Mileștii Mici. Departe de a fi simple pivnițe, aceste „orașe subterane” sunt spații unde cultura vinului se împletește cu istoria, politica și identitatea națională.
Vă propun o privire nouă asupra acestor crame Cricova și Mileștii Mici, două orașe subterane o singură cultură a vinului, văzute nu doar ca atracții turistice sau recorduri Guinness, ci ca forme de patrimoniu cultural viu, care spun povestea unei țări în tranziție.
De la cariere medievale la orașul subteran al vinului
Începând din secolul al XV-lea, zona Cricova a fost exploatată pentru calcarul său de înaltă calitate, utilizat în construcția orașelor precum Chișinău și Bălți. Aceste cariere au fost săpate manual, rezultând în rețele subterane extinse, unele dintre ele fiind încă în uz pentru extracție și astăzi.
În anii 1940, vinificatorii moldoveni Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev au identificat potențialul acestor galerii abandonate pentru maturarea vinului. În 1947, au început experimentele de maturare a vinului în aceste galerii, constatând că au cele mai bune condiții naturale de temperatură și umiditate constantă, ideale pentru acest proces.
Transformarea în cramă
În 1951, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al coducerii de atunci, pentru transformarea minelor de calcar în facilități pentru industria vinului de stat. Astfel, în 1952, galeriile fostei mine de calcar din Cricova au fost transformate într-o fabrică de vin spumant, cu o capacitate anuală impresionantă de patru milioane de sticle. În același an, butoaie de vinuri Feteasca, Aligote și Riesling au fost mutate în galeriile subterane, urmate de loturi mici de șampanie îmbuteliată.
În 1954, a fost înființată Colecția de Vinuri Cricova, care includea, printre altele, colecția de 2.000 de sticle confiscată de la Hermann Göring, comandantul Luftwaffe.
Unicitate geologică și climatică
Calcarul în care sunt săpate galeriile provine din perioada în care Marea Sarmatică acoperea această regiune, acum milioane de ani. Această rocă poroasă contribuie la menținerea unei temperaturi constante între 12 și 14°C și a unei umidități relative de 97–98%, condiții ideale pentru maturarea și păstrarea vinului.
Recunoaștere culturală și turistică
În 2003, Parlamentul Republicii Moldova a acordat Complexului de Vinuri “Cricova” statutul de Patrimoniu Cultural Național. În prezent, galeriile subterane se întind pe o lungime de peste 120 de kilometri, transformate în “străzi” cu nume de vinuri, precum Cabernet, Feteasca sau Sauvignon. Acestea includ săli de degustare, o capelă ortodoxă și colecții de vinuri rare, atrăgând anual zeci de mii de turiști.
De la cariere de calcar la pivnițe vinicole – Mileștii Mici
Începând cu anul 1886, în zona Mileștii Mici, situată la aproximativ 20 km sud de Chișinău, au fost exploatate zăcăminte de calcar pentru construcții. Așa a ajuns Chișinăul să fie denumir Orașul din piatră albă, fiind construit din calcarul extras de aici. Aceste cariere subterane s-au extins pe o lungime de peste 200 km. unele galerii ajung până la 80 de metri adâncime. După finalizarea exploatării, s-a observat că aceste galerii mențin o temperatură constantă de 12–14°C și o umiditate de 85–95%, condiții ideale pentru maturarea vinului.
În 1969, autoritățile au decis să utilizeze aceste galerii pentru depozitarea și maturarea vinurilor de calitate. Astfel, a fost înființat Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”, care a devenit parte a Întreprinderii de Stat „Fabrica de Vinuri Moldova”. În 1973, a fost integrat în Asociația de Producție Științifică „Ialoveni”. În 1989, a devenit o „Fabrică pentru producerea vinurilor de marcă”, rămânând sub Întreprinderea de Stat „Fabrica de Vinuri Moldova”. În 2001, entitatea a fost reorganizată în Întreprinderea de Stat „Mileștii Mici”.
Colecția de Aur și recunoașterea internațională
În 2005, „Colecția de Aur” de la Mileștii Mici a fost recunoscută de Guinness World Records drept cea mai mare colecție de vinuri din lume, cuprinzând 1,5 milioane de sticle de diferite tipuri de vin, inclusiv vinuri seci, lichior și spumante. Acestea sunt păstrate în nișe, care conțin între 150 și 1.500 de sticle fiecare.
Arhitectura subterană – două orașe ale vinului – Cricova și Mileștii Mici
Cricova se întinde pe aproximativ 120 km de galerii subterane, dintre care 60 km sunt accesibili publicului. Are un aspect aproape ceremonial: străzile sale poartă nume de vinuri (Cabernet, Dionis, Pinot). Camerele de degustare sunt amenajate cu mobilier de lux și mozaicuri tematice.
Mileștii Mici, în schimb, este o rețea uriașă de peste 200 km de tuneluri, din care 55 km sunt folosiți pentru turism. Atmosfera este mai rustică, dar nu mai puțin spectaculoasă – pereții picură umezeală, iar tavanul masiv păstrează temperatura constantă între 12–14°C.
Inovații unice și experiențe rare
Cricova se remarcă printr-un nivel de sofisticare rar întâlnit în crame subterane. Are singura sală de cinema 3D subterană din lume, unde vizitatorii pot vedea filme despre istoria vinului. Cricova produce vinuri spumante prin metoda tradițională „champenoise”, fiind una dintre puținele crame din estul Europei care folosesc această tehnică autentic franceză.
Mileștii Mici oferă alt tip de experiență. Este listată în Guinness World Records pentru cea mai mare colecție de vinuri din lume. Vizitatorii pot parcurge galeriile cu bicicleta sau chiar cu mașina, lucru ce-i oferă unicitate pentru o cramă.
Cricova și Mileștii Mici – Patrimoniu cultural și identitate națională
Ceea ce le unește este rolul cultural și simbolic pe care îl joacă.
Cricova este frecvent prezentată drept „bijuteria Moldovei”. Este folosită în diplomația de imagine, în spoturi de promovare turistică și în organizarea de evenimente oficiale. E un fel de ambasadă subterană a Moldovei în lume.
Mileștii Mici devine simbolul vinului popular, accesibil, alături de care s-au născut povești de familie și tradiții. Este locul unde vinul nu e doar băutură, ci moștenire transmisă.
Ambele sunt expresii ale unei renașteri culturale, în care trecutul este reinterpretat și asumat ca parte dintr-o identitate autentică.
Concluzie – două fețe ale aceleiași comori
Cricova și Mileștii Mici sunt la suprafață, crame. Însă în adâncuri, sunt mărturii vii ale unei țări care a ales să-și conserve identitatea nu în muzee, ci în sticle de vin maturate cu răbdare.
Vizitarea lor nu înseamnă doar degustare, ci o călătorie în subteranele istoriei, culturii și sufletului moldovenesc. Fie că te atrage eleganța diplomatică a Cricovei, fie tradiția impunătoare a cramei Mileștii Mici, ambele te îmbie să guști dintr-un trecut reîmprospătat și dintr-un viitor plin de arome.
Citește și: Sporturile de iarnă – sănătate, relaxare, condiție fizică
