De la pofilele unor gospodine, ale unor familiști ce pozează în oameni cumsecade sau ale unor tineri cu imagine candidă, rețelele sociale sunt invadate de comentarii și poziții radicale față de aproape orice subiect – medicină, politică, știință, cultură, evenimente dramatice ori fapte banale de viață. Adăugând conturile utilizate sub identități false, anonime sau pseudonime, profilul agresorului din mediul online devine și mai greu de creionat.
Violența verbală pe rețelele sociale a devenit un fenomen în sine, iar de efectele ei nocive nu scapă nimeni. Chiar și o autoritate, un nume consacrat într-un domeniu este „aspru pedepsit“ pentru considerațiile exprimate, iar contestarea nu se reduce la exprimarea unei poziții diferite, care ar asigura sănătatea oricărei dezbateri publice, ci escaladează într-un șir de injurii pentru autorul postării, pentru alte persoane care au opinii contrare sau pentru aproape oricine se nimerește să fi scris în secțiunea comentarii.
Solidaritatea în comunitatea tradițională versus „judecata“ publică
În fața unei tragedii, în urmă cu câteva decenii, o comunitatea întreagă amuțea. Solidaritatea în fața durerii și susținerea tăcută a familiei care a pierdut un frate, o soră, o mamă, un tată, un copil mai ales, erau legi nescrise, respectate. În satul de altădată, femeile dădeau fuga să ajute la gătit mâncarea pentru pomenirea sufletului plecat, iar bărbații în putere trebăluiau în tăcere prin gospodăria îndoliată. Dădeau o mână de ajutor, îi lăsau pe cei loviți de soartă să-și plângă pierderea, îi compătimeau și se rugau pentru ei.
Pierderile șochează și astăzi, dar comunitatea e virtuală, iar reacțiile apar de-a valma, un amestec care oscilează între curiozitate, ostilitate și deplângere. Cu cât circumstanțele morții sunt mai de neînțeles și greu de acceptat, cu atât există o dezlănțuire mai mare. Pe rețelele sociale, unde din spatele unui ecran, comunitatea se scutură de șocul veștii găsind repede inclusiv reproșuri pentru aparținătorii celui plecat, și mai ales soluții, care dacă ar fi fost aplicate, sigur nu s-ar fi ajuns la o tragedie. Toate se întâmplă cu viteza postării unui comentariu. Și arătatul cu degetul către cei care au nevoie de toată compasiunea comunității, tot în viteză se face, necugetat și, de multe ori, fără urmă de empatie.
De la conectarea umană, la o întreagă industrie
Scopul inițial al rețelelor de socializare a fost conectarea oamenilor și facilitarea comunicării între prieteni, colegi sau persoane cu interese comune. La începuturile lor, aceste platforme nu erau gândite ca medii de publicitate, știri sau divertisment în masă, ci ca instrumente digitale simple pentru menținerea relațiilor sociale. Una dintre cele mai populare platforme, The Facebook (2004) a fost creată de Mark Zuckerberg exclusiv pentru studenții de la Harvard, scopul său fiind de a oferi un „anuar” digital (face book) pentru a ajuta studenții să se cunoască între ei.
La rândul ei, Instagram a fost creată pentru partajarea rapidă și estetică a fotografiilor realizate cu telefonul mobil. Lansată în octombrie 2010 de Kevin Systrom și Mike Krieger, aplicația a apărut într-un moment cheie, când camerele de smartphone deveneau tot mai populare, dar calitatea imaginilor era încă slabă.[1]
Evoluția rețelelor sociale de la scopul lor inițial care consta în conectarea umană pură la realitatea de astăzi reprezintă una dintre cele mai radicale transformări tehnologice și culturale din istorie. Platformele au trecut de la statutul de „anuar digital” sau „album foto” la cel de infrastructură globală de divertisment, comerț și control al atenției, un mediu propice trolilor. Rolul acestora este de a posta intenționat mesaje provocatoare, jignitoare sau în afara subiectului cu scopul de a enerva, de a distrage atenția sau de a provoca reacții emoționale puternice din partea celorlalți utilizatori.
Agresivitatea, rentabilă pentru rețelele sociale
Creșterea agresivității în mediul online nu este o întâmplare, ci rezultatul direct al modului în care rețelele sociale au fost transformate pentru a genera profit. Când platformele au trecut de la modelul de conectare amicală la modelul de captare a atenției prin algoritmi, psihologia umană a fost exploatată într-un mod fără precedent. Violența este alimentată de anonimatul din mediul online, de algoritmi care promovează conținutul controversat pentru a crește interacțiunea, la care se adaugă inexistența unor reglementări stricte care să conducă la consecințe directe.
Algoritmii moderni, cum sunt cei de pe TikTok, X/Twitter sau Facebook, au ca scop principal menținerea utilizatorilor conectați la platformă pentru a afișa reclame. Studiile de psihologie comportamentală au demonstrat că emoțiile negative (indignarea, furia, frica, șocul) generează cel mai mult engagement (comentarii, distribuiri, replici)[2].
Algoritmul tinde să ignore o postare cu un conținut calm și echilibrat și să propulseze ceva radical, agresiv sau conflictual în feed-urile a mii de oameni, pentru simplu motiv că aceștia vor reacționa. Astfel, agresivitatea devine direct profitabilă pentru platforme.
Impactul asupra utilizatorilor
Violența în mediul online are un impact psihologic profund asupra utilizatorilor, în special asupra copiilor și adolescenților.
Conform ultimelor date publicate de organizații precum Salvați Copiii România[3] și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), 50% dintre copiii din România afirmă că au fost insultați sau jigniți online (în creștere de la 40% în doar doi ani)[4], 41% dintre tineri au fost ținta zvonurilor și a bârfelor răutăcioase răspândite pe rețelele de socializare și 10% dintre copii s-au confruntat cu distribuirea publică a unor imagini intime sau mesaje private fără acordul lor.
Principalele forme de violență online utilizate în prezent sunt cyberbullying (hărțuirea cibernetică) care constă în trimiterea de mesaje jignitoare, amenințări sau răspândirea de zvonuri false despre o persoană și discursul de ură (hate speech) reprezentat de atacurile sistematice la adresa unor persoane sau grupuri pe baza etniei, religiei, genului, orientării sexuale sau dizabilităților. La acestea se adaugă publicarea malițioasă a datelor personale (adresă, număr de telefon, loc de muncă) fără acord, pentru a stimula hărțuirea persoanei în cauză în viața reală; umilirea publică a unui utilizator pentru o greșeală (reală sau percepută), până la excluderea sa socială și violența vizuală prin distribuirea de imagini/videoclipuri cu agresiuni fizice, automutilare sau conținut grafic explicit fără avertisment.
Pe termen lung, victimele se confruntă cu probleme de sănătate mintală, iar expunerea constantă a utilizatorilor la agresivitate verbală și vizuală conduce la desensibilizarea la violență. Agresivitatea de pe rețelele de socializare normalizează aceste comportamente în viața de zi cu zi.
Mai există soluții?
Beneficiile majore aduse prin dezvoltarea rețelelor sociale precum conectivitatea globală rapidă, accesul facil la informație și crearea unor oportunități pentru dezvoltarea personală și profesională sunt de necontestat pentru societatea actuală.[5] Riscurile pentru utilizatori au crescut însă odată cu progresul acestor platforme, iar combaterea violenței pe rețelele de socializare presupune un efort concertat și de durată. Pentru efecte reale, sunt necesare măsuri tehnice din partea platformelor, educație digitală pentru utilizatori și un cadru legislativ mult mai strict decât cel actual. Acestea întârzie să apară, poate și pentru că punerea în practică ar putea avea ca efect scăderea profitabilității.
FOTO: ȘTEFAN BEDREAG
Citește și: Diferențe frapante între operele unor autori celebri și viețile pe care le-au trăit
[1] https://www.reddit.com/r/indianstartups/comments/1ng2yw6/why_did_people_use_instagram_initiallyhow_were/
[2] https://consumerresearcher.com/jonah-berger-contagious
[3] Publicat in februarie 2025
[4] Comparativ cu anii 2022–2023
[5] https://www.risco.ro/suport/tehnologie/top-4-avantaje-si-dezavantaje-ale-retelelor-sociale-1317
