Unirea Basarabiei cu România care a avut loc la 27 martie/9 aprilie 1918 a fost de fapt reunificarea provinciei românești, ce fusese ruptă de Rusia în 1812, cu țara mamă. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România în 1918 ca sa formeze România mare, urmând să se alăture și Ardealul, la 1 decembrie același an. Anexarea din nou de Rusia a provinciei în iunie 1940 a dus la sfâșierea Moldovei românești, cele două părți tânjind la reunire și astăzi.
În 26 martie 2026 a avut loc la sala Caudella a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași un recital de flaut și pian susținut de doi artiști de la Chișinău pentru a marca Ziua Unirii Basarabiei cu România.
Ion Negură – solist al Sălii cu Orgă din Chișinău
Flautistul Ion Negură care face parte dintr-o familie cunoscută de muzicieni a început studiile la Chișinău și le-a absolvit la Liceul de Muzică „George Enescu” din București. Continuă perfecționarea universitară la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, iar apoi urmează studii postuniversitare cu celebrul flautist Pierre-Yves Artaud la Școala Superioară de Muzică Alfred Cortot din Paris. Laureat a numeroase concursuri naționale și internaționale cântă ca solist sau membru al orchestrelor simfonice și camerale din Chișinău pe toate meridianele lumii.
În prezent, este solist al Sălii cu Orgă din Chișinău și profesor la Liceul „C. Porumbescu”, la Colegiul „Șt. Neaga” şi la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. După Diploma superioară de interpretare și Diploma superioară de concertist obține și titlul de Artist Emerit al Republicii Moldova.
Pianistul Ivan Baranovskii este absolventul Liceului Republican de Muzică Serghei Rahmaninov și al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. A fost elevul lui Anatol Lapicus pe care ieșenii au avut plăcerea să-l asculte anii trecuți în concertele extraordinare la două piane împrună cu Iurie Mahovici.
După ce face masteratul cu pianistul român Daniel Goiți la Cluj revine ca profesor și director la Liceul de Muzică Serghei Rahmaninov din Chișinău. Concertează ca solist și acompaniator al diferiților instrumentiști și soliști vocali, pregătește Corul Național de Cameră, cântă în formații camerale, abordând un repertoriu vast și variat, de la creații din muzica clasică universală, la muzică de popularitate și jazz. Crează aranjamente pentru cello și pian din muzica lui Astor Piazzola și este invitat la cursuri de masterclass. Datorită cunoștințelor solide de stilistică interpretativă este invitat să cânte ca solist în programe variate unde oferă o interpretare autentică și inspirată. În prezent este solistul Sălii cu orgă din Chișinău.
Muzica unește nu doar sufletele
Programul prezentat la Iași conține lucrări ale compozitorilor de pe ambele maluri ale Prutului: Carmen Petra Basacopol, Simion Atanasiu-Zlatov, Vasile Jianu, Vladimir Rotaru, Petre Elinescu, George Enescu, toate crescute din același filon al folclorului românesc.
Întrebat cum a ajuns la ideea de a alcătui acest repertoriu cu ocazia Zilei Unirii Basarabiei cu România flautistul Ion Negură a mărturisit că s-a gândit să unească compozitorii de pe ambele maluri ale Prutului cu lucrări inspirate de folclor. „Acest concert unește prin muzică, prin artă, prin abordarea doinei, jocului, horei, specifice pe ambele maluri pentru că aparțin aceleiași națiuni”.
Cele cinci părți ale Suitei op. 3 pentru flaut și pian de Carmen Petra Basacopol De început, Cântec de dragoste, Joc, Pastorală, Cântec de bucurie, specifice compozițiilor anilor 50 deschid recitalul cu atmosferă descriptivă, sau de joc și voie bună surprinse de cei doi interpreți cu delicatețe și aplomb.
În Doina ciobanului de Simion Atanasiu- Zlatov artiștii redau sentimentul specific etosului românesc, iar în Preludiu și Rigaudon de Vasile Jianu, creatorul școlii moderne de flaut, ei pot trece de la lirism la velocitate strălucitoare.
Din creația lui Vladimir Rotaru soliștii au ales Andante cantabile și Peisaje rustice cu puternice influențe folclorice în care flautul dialoghează cu pianul plimbând auditorii cu ușurință prin teme poetice sau fragmente ritmate.
Lucrarea flautistului Petre Elinescu Dansul Vrajitoarelor, solicitantă pentru ambii parteneri de cânt, le oferă prilejul să-și etaleze calitățile de soliști. Cantabile și Presto de George Enescu nu putem spune că este de inspirație folclorică, ci o recreare a adâncimii viziunii autentic populare în forme de invenție proprie. Lucrările enesciene încheie recitalul soliștilor basarabeni care fac dovada măiestriei lor interpretative prin susținerea întinderilor sonore pline de sensibilitate și a organizărilor ritmice pline de suplețe agogică și dinamică.
Ariștii din Basarabia, aplaudați la scenă deschisă
Îndelungatele aplauze ale publicului determină interpreții să acorde un bis cu o altă lucrare de Petre Elinescu. Dacă organizatoarea și prezentatoarea recitalului, profesor doctor Aurelia Simion ar fi întrebat publicul dacă votează unirea administrativă a Basarabiei cu România răspunsul ar fi fost Da din toată inima.
Interpreții din Basarabia au mers la sufletele celor din public din Moldova de dincoace de Prut pentru că ei gândesc și simt la fel, pentru că fac parte din aceeași națiune.
