Orice incursiune în arta românească nu se poate face fără referiri la patrimoniul muzeului craiovean” Paul Rezeanu -„Muzeul de Artă Craiova” Ed. Scrisul Românesc, 1995 Muzeul de Artă.
Muzeul de artă Craiova este găzduit de Palatul Jean Mihail, o clădire grandioasă, unul dintre cele mai frumoase palate din Oltenia. A fost construit, între 1898 și 1907, de către celebrul arhitect francez Paul Gottereau, la comanda lui Constantin Mihail, unul dintre cei mai bogați oameni din România, în stilul neogotic cu elemente ale barocului târziu.
Palatul oglindește statutul celui care l-a deținut și reprezintă un minunat exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez. Edificiul reflectă gustul epocii și amintește de palatele de pe Valea Loirei. La construcția sa au fost folosite materiale de cele mai bună calitate: scara din marmură de Carrara, coloane de porfir, pereți tapisați cu mătase de Lyon, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venețiene, stucatură aurită, plafoane decorative, luminatoare, feronerie din fier forjat.
Palatul – martor al multor evenimente istorice
De-a lungul timpului, Palatul Jean Mihail a fost gazda unor evenimente importante, de la vizite ale unor personalități până la tratative istorice. Regele Carol I, regele Ferdinand I și membrii familiei regale au fost găzduiți la palat. În timpul Primului Război Mondial, palatul a fost sediul comandamentului german din Oltenia, între 19 septembrie – 9 octombrie 1939 a găzduit guvernul polonez aflat în refugiu, în frunte cu Eduard Smigli-Ritz iar între 5 noiembrie – 25 decembrie 1939 a primit pe președintele Poloniei, Ignacy Mościcki.
Tot aici au avut loc tratativele din vara anului 1940 în urma cărora România a semnat Tratatul de la Craiova prin care a cedat Bulgariei Cadrilaterul iar în septembrie 1943, a fost sediul Comandamentului Armatei a 53-a, condusă de generalul Manakarov.
În toamna anului 1944, în clădire a locuit timp de cinci săptămâni Iosip Broz Tito, sub concucerea căruia, la 5 septembrie 1944 s-a semnat acordul între Comitetul Național de Eliberare a Iugoslaviei și Frontul Patriei din Bulgaria.
Palatul a fost deschis pentru prima oară publicului între 24 și 31 octombrie 1943, cu prilejul „Săptămânii Olteniei”, eveniment aflat sub patronajul Fundației Culturale Regale, prilej cu care au fost expuse pentru prima dată la Craiova, câteva dintre operele lui Constantin Brâncuși (Cap de băiat, Cap de fată și Sărutul).
Între 1945 și 1950, Palatul a devenit sediul ARLUS (Asociația Română pentru Legături cu Uniunea Sovietică), apoi al Comitetului Regional al PMR din Oltenia, al cărui secretar era Nicolae Ceaușescu.
Primii pași către Muzeul de Artă Craiova
Din 1954, ca urmare a deciziei de înființare a unei colecții de artă, clădirea a fost transferată în patrimoniul Sfatului Popular Orășenesc, devenind sediu al Muzeului de Artă din Craiova. Fondul muzeului s-a constituit din colecțiile Pinacotecii “Alexandru și Aristia Aman”, care cuprinde lucrări de secol XVII-lea din școlile olandeză, flamandă, italiană și franceză, pictură românească (Theodor Aman), lucrări de grafică și artă decorativă românească și străină, la care s-a adăugat colecția de pictură europeană a lui Jean Mihail.
De-a lungul anilor, patrimoniul muzeului a fost îmbogățit prin achiziții ale municipalității și donații ale colecțiilor deținute de personalități ale acelor vremuri (Nicolae Romanescu, Cornetti Jianu, Glagoveanu, Mirea, Iliescu, Țuculescu), ajungând ca, în prezent, să numere zeci de mii de piese de artă de valoare mondială.
Dintre lucrările din galeria de artă națională, menționăm neprețuitele opere și obiecte ale lui Constantin Brâncuși, tablouri de Constantin Lecca, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Corneliu Baba, Theodor Pallady sau Ion Țuculescu, sculpturi de Karl Storck sau Dimitrie Paciurea.
Galeria de artă universală este reprezentată de lucrări aparținând școlilor flamandă, olandeză, franceză și italiană. Muzeul este conceput și organizat pe trei șecții: Galeria de Artă Universală (școlile: olandeză, flamandă, franceză și italiană) instalată în cinci săli la parterul palatului, Galeria de Artă Românească, care are la dispoziție întreg etajul, holul de onoare și Cabinetul Brâncuși, aflat la parter, precum și Cabinetul de Grafică Românească și Universală, ultimul nefiind în circuit muzeal din lipsă de spatiu.
În patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova se află, de asemenea, lucrări de pictură, sculptură, grafică și artă decorativă aparținând școlilor germană, austriacă, engleză, spaniolă etc., lucrări de artă de proveniență turcă, arabă, chineză, japoneză etc. (toate datate până în secolul XX).
Centrul Internațional „Constantin Brâncuși”
Muzeul de Artă Craiova este unul dintre primele muzee din lume care a deținut o colecție de opere Brâncuși. Alături de cele 3 lucrările prezentate în 1943, au fost achiziționate alte cinci lucrări: Tors (Coapsa), Domnișoara Pogany, Vitelius, Ecorșeu, Scaun colțar.
Centrul Internațional „Constantin Brâncuși”, construit în curtea muzeului, este un obiectiv cultural conceput ca un centru turistic interactiv. A fost deschis oficial pe 15 septembrie 2022, când a fost inaugurată pe esplanada sa și o prismă din sticlă, cu o greutate de 200 de tone. Prisma este amplasată pe placa de beton de deasupra galeriei subterane.
În prismă se poate ajunge cu ajutorul unui lift. Ea conține o interpretare la scară mare a două dintre operele lui Brâncuși – „Ovoidul“ și „Pasărea Măiastră“, însă ele pot fi văzute doar din interiorul prismei, nu și din afara ei. Complexul muzeal dedicat sculptorului Constantin Brâncuși cuprinde o galerie subterană de aproximativ 1.200 de metri pătrați, cu ateliere de creație, săli de spectacol, de conferințe și de expoziție. În curtea din fața Palatului Jean Mihail este expus bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea. Muzeul de Artă Craiova este astăzi una din cele mai prestigioase instituții muzeale din România, o piesă de rezistență în spațiul cultural românesc, ce a reușit în ultimii ani, datorită unui management de excepție și a implicării autorităților locale și centrale, să înglobeze ultimele tendințe mondiale ale turismului cultural.
Citește: „ȘCOALA DE LA BISTRIȚA” – Ediția a XI-a, 2025
