Home » Călătoria rinocerului -A viagem rinoceronte

Călătoria rinocerului -A viagem rinoceronte

Andra Chesaru
7 minute citire

O călătorie în lumea lui Albrecht Dürer este cu adevărat un drum inițiatic atât pentru artiști, cât și pentru profani.

O astfel de incursiune ne propune și expoziția 𝑨 𝒗𝒊𝒂𝒈𝒆𝒎 𝒅𝒐 𝒓𝒊𝒏𝒐𝒄𝒆𝒓𝒐𝒏𝒕𝒆, aflată timp de o lună pe simezele Galeriei de Artă ale Academiei Române. Lucrările au fost expuse în Germania la Nürenberg, dar și la Lisabona, Portugalia, curatori fiind Sofia Fränkl și Bogdan Severin Hojbotă, prezenți și ei cu lucrări proprii în cadrul expoziției.

Expoziția conține lucrări de pictură, sculptură, fotografie, instalație și grafică ale unui grup de 19 artiști români contemporani de primă mărime. Un eveniment itinerant de excepție unde interpretările fanteziste vechi și noi se întrețes într-o multitudine de abordări plastice.

Ideea expoziției 𝑨 𝒗𝒊𝒂𝒈𝒆𝒎 𝒅𝒐 𝒓𝒊𝒏𝒐𝒄𝒆𝒓𝒐𝒏𝒕𝒆 a venit din partea Sofiei Fränkl care are privilegiul de a lucra la Albrecht Dürer’s House din Nürenberg, având acces chiar la atelierul marelui pictor. Documentând aproape 25 de ani viața marelui artist, a fost atrasă în mod special de celebra xilogravură ce reprezenta un rinocer. De la această lucrare rinocerul a devenit practic, subiect al unei opere de artă.

În epoca marelui artist, în Europa, rinocerul părea un animal de domeniul fantasticului. Extrem de puțini oameni văzuseră cu adevărat un rinocer, animal ce își avea originile în India.

Dar până la faimoasa gravura lui Dürer, rinocerul a avut parte de călătorie plină de peripeții care i-au adus sfârșitul.

În urmă cu peste 500 de ani, europenii nu mai văzuseră un rinocer de mai bine de un mileniu. Rinocerii fuseseră destul de comuni în timpul Imperiului Roman, fiind folosiți la circ sau în cadrul luptelor cu gladiatori. După căderea Romei, au dispărut din memoria colectivă, transformându-se în bestii mitologice. Totul s-a schimbat, însă, când pe continent a fost adus un exemplar din Orientul Îndepărtat.

𝑨 𝒗𝒊𝒂𝒈𝒆𝒎 𝒅𝒐 𝒓𝒊𝒏𝒐𝒄𝒆𝒓𝒐𝒏𝒕𝒆 sau adevărata călătorie a rinocerului

Rinocerul i-a fost făcut cadou regelui Manuel I al Portugaliei de către Afonso de Albuquerque, guvernatorul Indiei portugheze. Albuquerque la rândul său l-a primit ca dar diplomatic de la sultanul Muzaffar al II-lea din Cambay, astăzi situat în statul indian Gujarat.

Călătoria rinocerului către Regele Manuel I a început în ianuarie 1515. Timp de patru luni prin Oceanul Indian, în jurul Capului Bunei Speranțe și apoi spre nord, prin Atlantic, a fost îmbarcat pentru a ajunge la Lisabona pe 20 mai 1515.

Rinocerul a făcut vâlvă și a atras mulțimi de spectatori curioși. Mulți cărturari au mers la curte să inspecteze și să admire fiara. Scrisori care descriau creatura fantastică au fost trimise corespondenților din întreaga Europă.

Ulterior, regele Manuel I a trimis rinocerul în dar Papei Leon al X-lea. Din păcate, rinocerul nu a reușit niciodată să ajungă la Roma, înecându-se într-un naufragiu pe coasta de nord a Italiei.

Rinocerul, în scurta sa aventură, îl inspiră pe marele gravor german Albrecht Dürer, care îl imortalizează inspirându-se dintr-o descriere literară a negustorului portughez Valentim Fernandes și dintr-o schiță brută a animalului.

Dürer nu a văzut niciodată animalul pe viu, însă xilografia pe care a pregătit-o a devenit atât de celebră, încât, vreme de două secole, a fost singura imagine a unui rinocer pe care au văzut-o vreodată europenii.

Nefiind fidelă din punct de vedere anatomic, opera lui Dürer arată un animal fabulos într-o armură uzată, asemănătoare cu cea a unui cavaler medieval. Această interpretare fantastică a realității este impresionată de imaginația colectivă a epocii ca imagine reală a unui animal exotic.

O invitație în deslușirea secretelor rinocerului

De atunci a continuat să fie o sursă de fascinație și inspirație pentru zeci de artiști care, mai târziu, de la Rafael la Salvator Dali și Eugene Ionescu, au preluat tema fabulosului rinocer adăugând noi sensuri.

Expoziția actuală de la Galeriile de Artă ale Academiei Române găzduiește  lucrările a 19 artiști români contemporani: Cristina Bolborea, Doina Botez, Laura Covaci, Gabriela Cristu, Darie Dup, Reka Csapo Dup, Daniela Făiniș, Suzana Fântânariu, Sofia Fränkl, Alina Gherasim, Ana Golici, Bogdan Hojbotă, Ion Iancuț, Rodica Lomnășan, Petru Lucaci, Christian Paraschiv, Ștefan Plemuș, Ana Zoe Pop, Horia Roșca. Curator al expoziției este doamna Sofia Fränkl.

Sa fie, oare, Albrecht Dürer primul artist care face un portret robot, precum desenatorii criminaliști de azi?

Artiștii plastici, cunoscători cu toții ai celebrului animal, realizează un soi de inginerie inversă, pentru a se intrica în reprezentarea mentală a nevăzutei bestii ce bântuia imaginația renascentiștilor germani.

Fascinanta poveste și interesanta abordare a artiștilor expozanți “A viagem do rinoceronte”  pot fi văzute la Galeriile de Artă ale Academiei Române, timp de o lună, până pe 10 decembrie.

Ar putea sa ti placa si

Lasa un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Accept Citeşte mai mult

Privacy & Cookies Policy