Astăzi mi-am propus să las corigenţi …profesorii, de la cel mai mic şi pââână la însuşi ministrul învăţământului.
Beep pe PIB
Davide, cum să nu dai tu 6% din PIB la învăţământ? Beep!
Ia-l de gât pe Bolojan, că d-aia am ajuns unde am ajuns!
D-aia ne guvernează tot felul de „educaţi” ai Educaţiei româneşti.
Educaţia se face cu bani!
De ce nu iei exemplu de la Sănătate? Când s-au dublat salariile, s-au dublat şi prestaţiile medicale: tăietura de la operaţie a fost dublă, reţeta cu medicamente, dublă, infecţiile nosocomiale, duble şi tot aşa, până la şpagă care, şi ea, s-a actualizat la „dublu sau nimic”.
Beep, pe învăţători !
Davide, ce ne facem cu şcolarii mici? De ce-şi mai cară tabletele alea cu manuale digitale, când trebuie să mai care şi manuale tipărite, caiete, culegeri, suplimente şi tot tacâmul până la 6-8 kg?
Ce-ar fi, Davide, să dai o dispoziţie ca toţi învăţătorii să care în spate, zilnic, un rucsac cu 25-30% din greutatea proprie?
Poate atunci s-ar îndura şi ar folosi tabletele în locul maculaturii editate de tot soiul de „ministeriabili” puşi pe căpuşeala părinţilor.
Poate atunci am scăpa de trolere pentru manuale şi am lăsa copiii liberi de greutăţi, să se zbenguie şi să vină cu drag la şcoală.
Beep, pe profii de gimnaziu !
Ne-am dat naibii în tot soiul de evaluări naţionale. Cu testele Pisa stăm mai prost, adică învăţăm, dar nu ştim de ce. În rest….
Şcoala gimnazială e făcută, în principal, pentru profesori. Materii care mai de care fără rost garantează o leafă sigură profesorului.
Dacă avem şi materii cu rost, atunci acestea nu se pot parcurge la şcoală. „Trebie meditaţii”, cum ar spune un fost premier.
Aşa ajungem într-o sufragerie din Floreasca la „meditaţie”: trei copii la o masă, doi pe pat, unul în picioare la bufet, unul rezemat cu caietul de uşă şi unul pe un scăunel pe hol. Opt elevi x 250 ron x 2 ore. E clar că la o medie de 200 euro/oră, orice leafă la stat e mică.
Ce spui, Davide? Dacă profii ar tăia factură şi nu ar lucra ca nişte borfaşi, nu-i aşa că PIB-ul tău pentru Educaţie s-ar dubla? Beep !
Beep! Hai şi prin licee şi colegii !
La o aruncătură de băţ de sediul Guvernului, la o primă şedinţă cu părinţii elevilor de a IX-a, spune o dirigă:
„ – După cum ştiţi, educaţia nu se face numai la şcoală, ci mai ales acasă, cu personal calificat (?!). În special la matematică”.
Ai înţeles, Davide? Îmi venea să o reclam la directoare, numai că aceasta şi-a făcut apariţia la uşă şi a continuat:
„ – Lucru valabil şi pentru limba română”!!!
Inutil să spun ce materii „predau” cele două.
Mi-am retras copilul de la acea şcoală unde, timp de trei ani, geometria s-a făcut numai în particular.
Beep!
„Noi vrem egalitate, dar nu pentru căţei”. Beep !
Cum stăm cu „egalitatea” şi cu „drepturile”, Davide?
Ia ascultă tu „vocea profesorului românesc”:
Auuu! 20 de ore la catedră? Ai încălcat drepturile, Davide!
Mai mulţi elevi în clasă? Dar unde te trezeşti, pe vremea ta, cu 40 şi chiar mai mulţi?
Tu eşti ministrul profesorilor sau al elevilor?
După ce noi am luptat să scăpăm de cele trei trimestre, că era greu să împarţi mediile la 3, dădea cu virgulă şi cu perioadă;
După ce am scăpat şi de teze, că nu aveam timp de corectat;
După ce am scăpat şi de semestre, că şi împărţirea la doi e grea;
După ce am inventat abandonul şcolar prin excursii pe banii copiilor în „săptămâna verde”;
După ce am luat o pauză intelectuală în „şcoala altfel”….
După toate astea tu ne ceri să stăm 4 ore în şcoală? Patru ore din cele 8 prevăzute în Codul muncii?
Dar cine te crezi tu?
Să stea elevii 6-8 ore în şcoală, să mai facă şi teme acasă, 3-4 ore, să mai vină şi la meditaţii 2-3 ore…şi să nu te auzim de exploatarea minorilor ori de drepturile copilului.
Drepturile sunt doar pentru noi.
Şi, da, avem dreptul să mai întârziem la program pentru că recuperăm şi plecăm mai devreme.
Beep!
Excepţii. Fără Beep!
Da, există şi excepţii. Profesori care fac cinste Educaţiei, care lucrează numai la vedere, plătindu-şi impozitele, profesori dedicaţi cu totul activităţii didactice. Aşa l-am descoperit pe liderul Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”.
El câştigă binişor ca:
- Profesor la Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti,
- Membru în Consiliul ARACIS
- Membru în Comisia CNATDCU
- Membru în Consiliul Economic şi Social,
- Membru titular în Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
Mai adună câte ceva mărunţiş pentru participarea în comisii de doctorat la:
- Universitatea Dunarea de Jos din Galaţi,
- Universitatea Politehnică din Timişoara,
- Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi,
- Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
După care, îşi completează veniturile cu sume modice, ca membru în Comisii de disertaţie, licenţă, promovare ori de abilitare la:
- Academia Forţelor Terestre Sibiu,
- Universitatea Maritimă din Constanţa,
- Universitatea Transilvania din Braşov.
Per total, acest reprezentant al cadrelor didactice din România, profesor universitar doctor inginer, are un venit mediu lunar de peste 19.000 euro la nivelul anului 2024, în creştere faţă de 2022 când avea doar 9.000 euro. Şi asta singur, fără veniturile soţiei. Diversele mici economii – titluri de stat, certificate, obligaţiuni – aproape le-a dublat în doi ani, de la 250.000 euro la peste 422.000 euro.
Iată, aşadar, că în Educaţie se câştigă mai bine ca în Magistratură, dar numai cu dedicaţie şi activitate ştiinţifică intensă.
Davide, nu crezi că „ortacii” tăi, ăia de-şi cer drepturile uitând că pică pe capete examene de definitivat şi de grad, sunt prea guralivi?
Sau am avut eu ghinionul să-i întâlnesc doar pe cei ce nu au ce căuta în învăţământ?
David şi Goliat. Beep!
„Misie grea, mon cher!”. Misie grea să te cheme David şi să trebuiască să lupţi cu acest Goliat, cel mai stufos minister, plin de agenţii, institute, centre, unităţi executive, direcţii şi tot tacâmul administrativ inventat de români. Beep!
Misie grea să fii rectorul celei mai bine cotate universități din România, cam locul 800 în lume. Eşti tocmai bun de contestat de toţi absolvenţii facultăţilor aflate peste locul 5000, acele „fabrici” de diplome care ne furnizează parlamentari, guvernanţi, funcţionari publici şi, bineînţeles, cadre didactice. Beep!
Misie grea să scrii „Psihologia poporului român” iar jumătate din „intelectualii” tăi să nu fie în stare să o citească. Beep! Cât despre cei care o şi înţeleg….
Misie grea să te cheme în Parlament nişte analfabeţi funcţionali care să-ţi ceară demisia. E clar că nu eşti de nivelul lor. Trăiţi în lumi paralele. Dă-le Beep!
Poate ar fi mai bine să te întorci la Cluj şi să ne laşi în durerea noastră, cu nepalezii noştri, cu maneliştii noştri politici, cu Beep-urile noastre de zi cu zi.
