Centenarul Patriarhiei Române, Sfântul Dimitrie, Sfințirea Catedralei Neamului – toate aceste evenimente cu o semnificație spirituală profundă sunt celebrate în această perioadă, aducând pentru creștinii ortodocși o mare bucurie, sentimente de împlinire și recunoștință.
Centenarul Patriarhiei Române
Anul 2025 a fost declarat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române, dat fiind că se împlinesc 100 de ani de când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rang de Patriarhie, moment de o însemnătate deosebită pentru creștinii ortodocși, care a marcat un pas important pentru evoluția și consolidarea acestei instituții.
Drumul către împlinirea acestui deziderat nu a fost deloc ușor, el fiind rezultatul multor ani de voință, perseverență și diplomație din partea slujitorilor de frunte ai Bisericii. După formarea României Mari, la 1 Decembrie 1918, românii ortodocşi din toate provinciile s-au unit în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, iar prin acest proces de unificare, prestigiul acestei instituții de cult a crescut foarte mult în sânul Ortodoxiei şi în relaţiile ei cu celelalte Biserici creştine din lume. În mod firesc, dorința mai veche de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie a devenit și mai ardentă, având o susţinere puternică în întreaga societate românească.
Astfel, la data de 4 februarie 1925, Sfântul Sinod „în unanimitate şi cu însufleţire“, a decis a înfiinţarea Patriarhiei Române. Regele Ferdinand a promulgat „Legea pentru ridicarea Scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei la rangul de Scaun patriarhal“ pe 25 februarie 1925. În toamna aceluiași an, în Catedrala patriarhală din Bucureşti, în prezenţa a numeroşi invitaţi din ţară şi străinătate, a fost întronizat primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.
140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române
Termenul de autocefalie provine din limba greacă, din cuvintele autos, care înseamnă „prin sine însuși, propriu”, și kefali, care înseamnă „cap”. Autocefalia reprezintă în limbajul bisericesc ortodox statutul canonic al unei Biserici locale ce se bucură de o autonomie bisericească maximă şi de dreptul ca Sfântul său Sinod să aleagă pe întâistătătorul respectivei Biserici fără intervenţia niciunei autorităţi externe..
Procesul de obținere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române a început la Unirea de la 1859 și domnia lui Alexandru Ioan Cuza și a continuat, în a doua etapă, din anul 1866, o dată cu venirea pe tronul României a domnitorului și ulterior regelui Carol I, încheindu-se în ziua de 25 aprilie 1885, odată cu emiterea Tomosului de către Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol.
Împlinirea a 100 de ani de la întemeierea Patriarhiei Ortodoxe Române și marcarea a 140 de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române au făcut ca anul 2025 să fie desemnat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. Sub egida centenarului se desfășoară mai multe evenimente aniversare și comemorative, ce vor culmina cu inaugurarea și sfințirea Catedralei Neamului, duminică, 26 octombrie 2025, atunci când creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir.
Ce sărbătoresc creștinii ortodocși pe 26 și 27 octombrie?
Pe 26 octombrie este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir. Acesta a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu și era fiul voievodului cetății Tesalonicului. El a fost botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Dimitrie, ajuns un tânăr credincios și cu o educație aleasă, a devenit guvernator al Tesalonicului. Pentru că L-a mărturisit pe Hristos și pe mulți i-a întors la credință, mai întâi a fost întemnițat, iar mai apoi ucis cu sulițele, la porunca împăratului Maximian. Trupul Sfântului Dimitrie a fost îngropat cu cinste de către creștini și, după un timp, din mormântul său au început să curgă picături de mir frumos mirositor, prin care s-au săvârșit multe minuni și vindecări. Din acest motiv, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este numit și Izvorâtorul de Mir și este cunoscut până astăzi ca mare făcător de minuni. (www.doxologia.ro)
După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru este ultima, dar și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei. Românii au o serie de tradiții populare legate de această sărbătoare. În ajunul sărbătorii de Sfântul Dumitru, se aprinde focul lui Sumedru, peste care sar copiii pentru a fi feriți de boli tot anul sau tinerii care doresc să se căsătorească mai repede. În unele zone din țară, se aprinde o roată din paie și este lăsată să se rostogolească la vale, pentru a oferi căldură morților și a feri gospodăria de fiarele sălbatice și de boli. Tăciunii stinși sunt aruncați în livadă și grădini pentru a da pământului putere să rodească.
Sfântul Dimitrie cel Nou
Pe 27 octombrie este sărbătorit Sfântul Dimitrie cel Nou. Este vorba de Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov , ocrotitor al cetății Bucureștilor, canonizat în anul 1955 de către Biserica Ortodoxă Română. Sfântul Dimitrie cel Nou s-a născut în timpul împăraților vlaho-bulgari Petru și Asan (secolul al XIII-lea), în satul Basarbovo din Bulgaria. Acesta fost inițial păstor de vite, iar apoi a îmbrăcat haina monahală la o mănăstire care era înăuntrul unei peșteri, situată nu departe de satul său. În această peșteră a trăit Cuviosul Dimitrie în post și în rugăciune, până la plecarea sa din viața aceasta, când, cunoscându-și dinainte sfârșitul, a închis gura peșterii cu pietre și și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Între 19 și 29 octombrie 2025, la Catedrala Patriarhală din Capitală, pelerinii se pot închina la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie și ale Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț – Noul Hozevit.
Inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025. Este un moment important, la care sunt așteptați cei mai mari ierarhi ai lumii ortodoxe, inclusiv două delegații din Grecia și din Turcia, în frunte cu Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului – capul spiritual al celor 300 de milioane de creștini ortodocși din întreaga lume. Acesta, împreună cu Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, va sfinți lăcașul de cult la care au visat atâtea generații de români. După sfințirea din acest an, Catedrala Națională va rămâne deschisă pentru slujirea liturgică și participarea credincioșilor.
Programul liturgic, accesul în piațetă și în incinta Catedralei Naționale
Conform informațiilor furnizate de Biroul de presă al Patriarhiei Române (www.basilica.ro), accesul în catedrală și în piațeta (pe esplanada) din jurul ei se va face începând cu ora 7:00 dimineața, fiind rezervat celor 2.500 de invitați oficiali care vor avea locuri în catedrală și celor peste 8.000 de credincioși – numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară – în piațeta (esplanada) din fața Catedralei Naționale. Punctele de acces, în număr de trei, sunt situate la intrarea principală, de lângă Paraclisul Catedralei Naționale, și alte două intrări din Strada Izvor. Ceilalți credincioși vor putea participa la slujbă din zona de dincolo de gardul care înconjoară esplanada Catedralei: zona Pieței Arsenalului, Strada Izvor, Calea 13 Septembrie. În zonă vor fi amplasate ecrane mari care vor prezenta desfășurarea slujbei.
În intervalul 7:30-10:00 va avea loc Săvârșirea Sfintei Liturghii, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi. La ora 10:15 va avea loc sosirea la Catedrala Națională a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale
Între 10:30-12:30 se va oficia Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale săvârșită de cei doi Patriarhi, La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.
După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12.30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).
Creștinii ortodocși care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie 2025 numai după ora 20.00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.
Restricții de trafic
În zona catedralei, pe străzile adiacente, traficul auto va fi oprit de sâmbătă noapte pâna duminică, la ora 22:00, iar polițiștii și jandarmii vor fi prezenți în zonă, pentru a asigura ordinea publică și fluidizarea traficului. Pentru participanții la eveniment, vor fi create culoare speciale de acces menite să asigure buna desfășurare a întregului eveniment
Așa cum a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Sfințirea picturii Catedralei Naționale „este un eveniment menit să unească, este un eveniment menit să ne asigure tuturor pacea, comuniunea și liniștea de care avem nevoie, nu doar ca oameni credincioși, ci și ca întreg popor, ca națiune”. „Ne bucurăm că Bunul Dumnezeu ne-a îngăduit să fim contemporani cu un astfel de eveniment atât de important, un eveniment unicat.”
Catedrala Mântuirii Neamului – o realizare arhitectonică deosebită
Așa cum aflăm tot de pe site-ul www.basilica.ro, catedrala este o adevărată operă de artă, impresionând atât prin realizările artistice deosebite, cât și prin măreția ei: o suprafață de peste 25.000 de metri pătrați de pereți, îmbrăcați în peste 350 de milioane de piese de mozaic în stil bizantin; catapeteasma pictată în mozaic, de peste 400 de metri pătrați, este cea mai mare de acest fel din lumea ortodoxă
Elementele exterioare din cadrul ansamblului arhitectural al Catedralei Naționale – porticurile, piațeta și turlele – contribuie la definirea acestui spațiu sacru în peisajul urban al Bucureștiului, ca o mărturie a istoriei și spiritualității românești, sinteză între tradiție și modernitate. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei.
În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe, cu o suprafață de 11.600 m2 și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare. Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, denumit simbolic „Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei”, cu capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.
Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale.
Interiorul Catedralei Mântuirii Neamului
În interior, mozaicurile Catedralei Naționale, constituie un foarte amplu și complex ansamblu, acoperind o suprafață de aproximativ 25.000 mp; prin concepția lor iconografică, prin maniera stilistică și prin repertoriul ornamental, mozaicurile valorifică surse de inspirație atât din arta bizantină, cât și din arta românească medievală.
Datorită dimensiunii edificiului, în prezent Catedrala Națională deține cel mai mare iconostas ortodox din lume. Având o suprafață de 406,98 mp, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri, acesta cuprinde 45 de icoane, dispuse în patru registre. Acesta este pictat în străvechea tehnică a mozaicului, deoarece are potențialul de a rezista la testul timpului mai bine decât orice alt tip de pictură sacră.
Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă. Icoana Pantocrator din turla principală a Catedralei măsoară 12 metri în diametru; chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri și a fost lucrat de Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 kg de piese.
Vitraliile Catedralei Naționale
Realizate printr-o tehnică de execuție care a îmbinat metodele tradiționale cu materiale moderne de înaltă calitate, vitraliile Catedralei Naționale reprezintă în sine un proiect deosebit. O performanță de excepție a proiectului este vitraliul monumental de pe fațadă, ilustrând Înălțarea Domnului. Cu o înălțime de 15 metri și o lățime de 5,5 metri, formată din 29 de panouri, aceasta este o lucrare impresionantă.
În ansamblul ei, Catedrala este rodul strădăniei și muncii unor oameni de excepție, ce au pus suflet și dedicație în edificarea acestui monument grandios, simbol al unității și spiritualității poporului român.
Din acest an ne putem mândri, ca români, ca avem o Catedrală Națională, mulțumind în același timp, cu pioșenie, tuturor înaintașilor care au făcut posibilă unitatea acestui neam, menținerea credinței și spiritualității ortodoxe.
Sursa foto: Arhiva basilica.ro
