Crăciun în România: Tradiții și obiceiuri

Apropierea sărbătorilor de iarnă ne face, pe mulți dintre noi, să ne întoarcem cu gândul în copilărie, în acea perioadă magică în care mergeam cu prietenii la colindat, împodobeam brăduțul cu globuri și beteală strălucitoare, savuram bucatele pregătite de mama sau bunica și așteptam cu nerăbdare sosirea Moșului…

Pentru români este o sărbătoare plină de farmec, cu tradiții și obiceiuri de Crăciun care aduc familiile împreună și celebrează nașterea lui Iisus Hristos. De-a lungul secolelor, aceste obiceiuri s-au păstrat și au evoluat, înzestrând sărbătoarea cu o unicitate aparte.

Iată câteva dintre tradițiile și obiceiurile de Crăciun cele mai bine conservate la români

• În data de 20 decembrie, de Ignat, când se taie porcul, se intră în sărbătorile de iarnă. Din această zi și până la Crăciun, începe umblatul cu capra, țurca sau brezaia, o mască cu cap de animal, cu scopul de a aduce bogăție recoltelor și bunăstare animalelor din ogradă.
• Înainte de Ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa de ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post pe care preotul le binecuvântează.
• Tot în această perioadă încep și colindele de Crăciun, care anunță Nașterea Domnului. Colindătorii sunt răsplătiți, în mod traditional, cu covrigi, mere, nuci și turte specific, iar mai nou, și cu bani.
• Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem.
• Sărbătoarea Crăciunului este strâns legată de solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an, de aceea păstrarea luminii este una dintre cele mai iubite și vechi tradiții în Moldova. Astfel, în seara de ajun, moldovenii aprind un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina.

La țară, în ziua de Ajun se coace cozonacul

În această zi se pun pe masă două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă. Se crede că noaptea vin membri de familie morţi şi mănâncă din acele bucate.

• Începând cu această zi și până la Bobotează, copiii umblă cu Steaua. Ei poartă pe cap o coroană din hârtie colorată și colindă. Acum are loc și Vicleimul sau Irozii. Este momentul în care tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos și șiretenia lui Irod care a poruncit uciderea pruncilor.
• Creștinii ortodocși merg înainte la biserică, la Liturghie. Cei ce s-au spovedit se împărtășesc și abia apoi se așază la masă cu familia.
• Se spune că la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, care aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare. Se consideră că e bine să mâncăm pește la micul dejun, pentru a fi sprinteni în perioada ce urmează. 

Câteva superstiții …

Printre credințele și superstițiile din popor mai se află și următoarele: în ajunul Crăciunului nu se dă gunoiul afară din casă și nu se împrumută lucruri; fetele nemăritate își pot vedea ursiții în vis, dacă pun noaptea la fereastră bucăți mici din toate preparatele pregătite pentru sărbătoare; se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului; în noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc; cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit.

Așa cum observăm, obiceiurile de Crăciun la români îmbină superstiții străvechi, precreștine, cu credințe și tradiții specifice creștinismului. Toate aceste obiceiuri, tradițiii, credințe, fac parte din spiritualitatea și cultura noastră, ca popor. Ele reprezintă o comoară inestimabilă, pe care trebuie să o păstrăm la loc de cinste, în sufletul nostru, și să o transmitem mai departe copiilor nostri.

Citește și: Alsacia, o destinație ideală pentru vacanța de iarnă