L-am întâlnit pe cunoscutul jurnalist Lucian Mândruță unde mă așteptam cel mai puțin, pe o barcă, în Deltă! Nu era acolo pentru vreun reportaj, ci doar pentru a-și urma o pasiune: fotografia. De aici și până la a-l descoase despre cum a descoperit aceasta artă, nu a fost decât un pas….
Bună, Lucian Mîndruță! M-a surprins să te văd într-o tură foto de wildlife în Delta Dunării, săptămâna aceasta. Fotografia este o pasiune?
Nu. Nu o consider pasiune. Am început să fotografiez la 13 ani, de nevoie. Nevoia de a avea un ban al meu… Bunica mea era ,,sales managerˮ, îmi făcea rost de evenimente, botezuri, înmormântări, toate la mine în cartier. Îmi aduc aminte că pe vremea aceea se purtau poze cu decedați, multe…Cred că oamenii aveau remușcări că nu stătuseră destul timp cu ei cât fuseseră în viață…
Cu ce aparat de fotografiat ai pornit?
La început am avut un Smena Symbol, apoi am primit un Zenit E. Era frumos, tatăl meu mă ajuta cu developatul. Întotdeauna m-a sprijinit.
Aveai amenajată o cameră obscură pentru asta?
Da. Bucătăria!
Cât timp ai fotografiat în cartier?
Până la 18 ani… ca să înțelegi, eram un copil destul de sărac și aveam nevoie de lucruri pe care nu putea să mi le cumpere nimeni, pentru că nu avea nimeni bani… adică voiam casetofon, voiam bicicletă, lucruri normale, pe care alți copii le cereau părinților, pur și simplu.
Eu făceam poze, dar nu artistice, nu-ți imagina că eram vreun artist…nici prin cap nu-mi trecea. După aceea, am abandonat chestia asta, când a venit Revoluția nu am mai avut timp de fotografii.
Am vândut aparatul Zenit E (îmi pare rău și acum de el…) și din acel moment m-am apucat de presă, dar nu de fotoreportaj, nici măcar de video, chiar dacă îmi plăcea.
Care a fost momentul revenirii tale la aparatul de fotografiat?
M-am reapucat de fotografie prin anii 2000, când am revenit din America și deja aveam bani. Mi-am luat un Nikon SLR pe film (ultimul film este încă în aparat, nedevelopat). Făceam poze în special copiilor mei, familiei, în general. Apoi, printr-o întâmplare, am fost ,,upgradatˮ trecut la digital, la început am folosit un Nikon D90, apoi un Nikon D500.
Am observat că acum fotografiezi cu Sony…
Totul s-a schimbat când a venit pandemia, pentru că eu fac training-uri de media, am fost nevoit să le continui on-line. Dilema mea a apărut când mi-am dat seama că nu pot face video cu camera de pe laptop, iar Nikon-urile se închideau după 15 minute de filmat.
Și ai făcut un ,,researchˮ?
Da, așa am ajuns la Sony. Am luat cel mai ieftin full frame de atunci, Sony A7C, cu un obiectiv Sony 55mm.
Ce s-a întâmplat după aceea, că numai despre video vorbești?
După mai bine de un an de pandemie, când deja se putea călători, am avut un training la Brașov și seara am ieșit cu aparatul de fotografiat pe stradă. Și ce să vezi, am descoperit că aparatul e foarte bun la fotografia de noapte.
Acesta a fost, deci, momentul când te-ai reapucat de fotografie.
Da, imediat după ce am descoperit fotografia de noapte, m-am îndreptat din curiozitate și spre fotografia de wildlife. Mi s-a părut interesant să alerg după animale! Asta necesita, însă, un obiectiv dedicat…și având niște proiecte pe video (pentru că sunt destul de activ pe partea asta, mai fac filme pentru diverse companii…) mi-am permis să cumpăr un Sony A1 și ca obiectiv Sony 200-600mm. Cam asta este povestea…
Când preconizezi că mai faci următoarea ieșire de wildlife?
N-am idee. Vara asta nu mai am nici un weekend liber. Cum știi, o altă pasiune a mea este ciclismul și am ture în Franța, în Austria și la noi, în România. Acum, la toate aceste ieșiri îmi iau și camera cu mine…
În contextul acesta, cum ți se pare fotografia de peisaj?
Îmi place destul de mult, te poți uita la mine pe pagină – Lucian Mîndruță Live. Dar vezi tu, pentru fotografia de peisaj îți trebuie compoziție, îți trebuie cromatică, prelucrare într-un soft dedicat, evident…eu n-am timpul disponibil și pentru asta. La mine, o poză trebuie să fie gata în 20 de secunde. Viteza pentru mine este esențială, informația trebuie să ajungă repede la cei care mă urmăresc pe social-media.
Fotografia este o pasiune, dar pasiunea nu este prelucrarea imaginii în multe detalii, pasiunea este natura, este să mă întâlnesc cu animalele în mediul lor, să le descopăr…
Ce-ți mai propui, pe parte de fotografie, anul acesta?
Sper, spre sfârșitul anului, să ajung în Africa, asta mi-aș dori…
Mulțumesc frumos, Lucian Mîndruță, îți doresc succes în proiectele actuale și viitoare!
Citește și: INSULELE FEROE, CEL MAI EXOTIC LOC DIN IMAGINAȚIA MEA
