Despre personalitatea Marthei Bibescu s-au scris multe pagini. Dacă citești despre viața ei, rămâi cu sentimentul că nu s-a spus totul despre ea.
O parte a existenței prințesei Martha Bibescu rămâne încă învăluită în mister, un mister care îi potențează aura de personaj de poveste. Fără a avea pretenția că elucidăm misterul acestei încântătoare femei, ne-am propus să răsfoim câteva file din povestea prințesei Martha Bibescu.
Martha Bibescu, descendentă a unei vechi familii aristocratice
În anul 2023 s-au împlinit 50 de ani de la moartea celei care a fost o supraviețuitoare a două războaie mondiale, martoră a Marii Uniri din 1918, o femeie care a traversat cu grație și diplomație o perioadă istorică sinuoasă a Europei. Descendentă din voievozii Moldovei, scriitoare de succes, decorată cu Legiunea de Onoare de guvernul francez, membră a Academiei Regale de limbă şi literatură franceză din Bruxelles, iubită de oameni politici remarcabili și, deopotrivă, de personalități ale culturii, Martha Bibescu rămâne în conștiința publică o prezență remarcabilă, a cărei lume a fost ștearsă din cărțile de istorie în anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Martha Lucia Lahovary a făcut parte dintr-una din cele mai vechi familii româneşti, familie cu tradiţie politică, diplomatică şi culturală. Mama sa, Smaranda Mavrocordat, a aparținut unei dinastii princiare de origine greacă şi descindea din ramura moldoveană a domnitorului Constantin Mavrocordat. Tatăl său, Ion Lahovary, membru marcant al Partidului Conservator, avea să fie de-a lungul timpului deputat, ministru de externe, ministru plenipotențiar al României la Paris, senator și președinte al Senatului. Iacob și Alexandru, unchii săi, au jucat un rol important în viața politică românească la început de secol XX.
Personalitate a aristocrației românești, Martha Lucia Lahovary s-a născut la 28 ianuarie 1886, la București. Crescută într-o familie de excepție, ea își va completa educația primită într-o mănăstire din Belgia, cu studii specifice culturii românești. În ceea ce privește cadrul familial, sunt păreri care spun că, după ce fratele Marthei, George, a murit, mama sa nu a putut trece peste suferința cauzată de pierderea unicului fiu, iar relația acesteia cu Martha a fost una dificilă.
Frumoasă, elegantă, spirituală: o prezență remarcabilă în înalta societate
Prințesa Martha Bibescu a fost o prezență activă în saloanele culturale europene și nu numai, fiind mereu alături de personalități ale vremii: poetul Rainer Maria Rilke, Charles de Gaulle, Winston Churchill, Marcel Proust, prințul Wilhelm – moștenitorul tronului Germaniei, fiind după părerea unora „o mondenă“. În ochii altora, ea „detesta cocktailurile unde, cu umorul ei picant, zicea că îmbulzeala e atât de mare că n-ai timp să spui decât bună unuia și ziua altuia” (Mihai Brâncoveanu, Prefața volumului „Martha Bibescu și vocile Europei”). Extrem de frumoasă și elegantă, a fost o reclamă vie pentru Casa Dior timp de decenii, aceasta creând pentru ea ținute speciale.
Căsătorită cu un prinț
La o vârstă foarte fragedă s-a logodit cu prințul George Valentin Bibescu, căsătorindu-se mai apoi cu o dispensă de la Vatican, deoarece ea era catolică. Astfel, intra într-o familie de prinți care cuprindea nume celebre, precum: Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Anna de Noailles și Elena Văcărescu, dar și rude descendente direct din familia lui Napoleon Bonaparte.
Unii îl caracterizau pe Valentin Bibescu ca pe un aventurier, plictisit de lume, arogant, conștient de atuurile sale, dar și un geniu al mecanicii, fondator al Automobil Club Român, pasionat de avioane și preşedinte al Federaţiei Aeronautice Internaţionale.
În 1918, prințul Bibescu îi face cadou Palatul Mogoșoaia, pe care îl cumpărase de la Maria-Nicole Darvari, verișoara lui.
În 1941, când Valentin Bibescu moare, ea îi declara abatelui Mugnier: „Părinte, nu am încetat niciodată să-l iubesc pe Valentin. Viața ne-a învățat că adevărata dragoste nu urmează decât multe mistere, după o ucenicie răbdătoare, tandră și dureroasă“, deși de-a lungul vieții între cei doi soți au existat momente dureroase și divergențe.
În jurnalul său, Martha scria la moartea soțului: „Ce frumos curg lacrimile mele în fiecare seară la sfârșitul zilei, când vine înserarea, lacrimi abundente și calde, ca în tinerețe, adevărate lacrimi de tinerețe, «Un bărbat știe când îl iubește o femeie», mi-ai spus într-o zi, când ne sfâșiam unul pe altul. Și mi-ai spus-o în legătură cu alta, iar eu n-am protestat și n-am spus: «Știi că și eu te iubesc încă?»“
Martha Bibescu, în căutarea marii iubiri…
Marea ei iubire, se pare, a fost Charles-Louis de Beauvau-Craon, un bărbat cultivat și manierat, unul din burlacii râvniți ai Franței, mama acestuia fiind cea care i-a despărțit, el căsătorindu-se ulterior. Încercând să uite de Charles-Louis, în viaţa Marthei apare Christopher Birdwood Thomson, primul baron Thomson, omul care i-a oferit iubirea vindecătoare. S-au cunoscut în martie 1915, când el era ataşat militar la legaţia Marii Britanii din București, în timpul unui concert. Acesta i-a rămas devotat pentru tot restul vieții.
Scriitoare de succes
Un spirit viu și profund, scria, aflându-se la Berlin: „Berlinul e un oraș care a visat multă vreme Parisul. Cum și-ar putea imagina, însă, ca Place de la Concorde să se numească, vreodată, Place de la Berlin?“
A publicat mult în limba franceză, sub pseudonimul Lucile Decaux. Prima carte, „Cele 8 raiuri“, apare în 1908, volum premiat de Academia Franceză ce o va aduce în prim-planul vieții culturale franceze.
„Izvor. Țara sălciilor“, volum, de asemenea, premiat de Academia Franceză în 1923, este o lucrare care promovează tradițiile românești, despre care Sânziana Pop spunea: „Țăranii Marthei Bibescu trăiesc în mit, într-o suprarealitate mai importantă pentru ei decât viața cotidiană. […] Un orizont sufletesc care este al nostru și pe care, avându-l, suntem bogați. Cei mai bogați dintre săracii pământului!“
A publicat în 1927 „Destinul lordului Thomson of Cardington“, unde ea apare cu pseudonimul Smaranda. În carte, lordul spune despre Smaranda: „Are prea multe avantaje: averea, frumusețea, inteligența și o poziție în lumea bună, toate la un loc pentru o singură ființă sunt un păcat de neiertat; numai două dintre aceste avantaje, oricare ar fi ele, sunt de ajuns ca să trezească neîncrederea invidioșilor. Într-o vreme ca asta, poziția ei este delicată, căci, pe lângă celelalte daruri, are un fel de gândi european. Peste zece ani, această mentalitate va fi, poate, salvarea Europei, dar astăzi ea e blamată și criticată“.
După cartea sa, „Katia. Demonul albastru al țarului Alexandru“, se va face un film de succes, la al cărui scenariu contribuie și Martha, având în distribuție pe celebra actriță Danielle Darieux.
Se stinge din viață la 87 ani, iar ceremonia are loc la biserica Saint-Louis-en-l’Île. Așa cum și-a dorit, pe piatra funerară scrie simplu și elegant: „Martha Bibescu – scriitoare franceză“.
Citește și: DE VORBĂ CU LAVINIA DIMA DESPRE… POVEȘTILE AȚEI
