Home »  „Dreptul de a fi trist”

 „Dreptul de a fi trist”

Gh. Dragoș
7 minute citire

„De la Salva-Vișăú / Iute mer’e ghezășú. / Ghezăşu mer’e pă şine …./Şi uite-l că vine…. vine…

JokeNews? SadNews?

Aştept cu nerăbdare pe peron, să mă revăd cu fostul meu coleg de generală, Ion, care s-o mutat cu familie cu tăt în Anglia, de se chinuie, săracul, printre streini de mai bine de zece ani.

Na, că şuieră locomotiva şî întră în gară. Din uşa vagonului, Ion strigă: 

-Hello, George, hellooo!

Mă uit în jur să văd cu cine o vorbit, d-apăi eram numai eu.

-No, servus măi Ioane, că bine-ţi şade cu ţoalele aistea de domn, da’ pe mine mă cheamă Gheo, ce, ai uitat?

-Bine, măi, Gheo, şi pe mine mă cheamă John, aşa să ştii.

Ne strângem în braţe şi o luăm agale spre casă.

Snoave

-No, apăi dragă Ioane..

-John…

-…dragă John, mult am aşteptat să povestim şi noi. Mai ţii tu minte când eram tineri feciori şi ieşeam la joc, câte snoave mai aveam la noi? Nu era de şagă. Eram plini, plini, di să rupea lumea de râs. Tu mai ştii a povesti din astea?

-Păi, pe la noi mai mult cu munca şi între două servicii abia de mai ai timp să respiri. Iar sâmbăta şi duminica, tot la fel, că-i mai bine plătită.

-No, tulai Doamne, apăi pe aici, pe la noi, tăt îi numai o veselie. Uite, ştii bancul cu feru vechi? „Cică doi ţâgani..

-Hello! Unde te trezeşti? Voi nu ştiţi de drepturile minorităţilor? Ei sunt romi şi trebuie să le respectăm dreptul de a-şi spune aşa.

-No, măi bolândule, d-apăi la noi minorităţi îs ungurii, ce, ai uitat? Şî cum sî cânt eu Ţâgăncuşa mea, că frumoasă îi? Romaneaua mea, ce, eşti zălud? Bine măi, îţi zâc altul. „ Iţic şi Ştul merg la Raşela…

-Hei, hei, hei, hei. Tu nu ai auzit de holocaust? Nu ai auzit de suferinţa poporului evreu? Cum să facem glume pe seama unui popor atât de greu încercat?

-Măi Ioane…

-John..

-Da… John… am uitat. Dar eu ştiu bancul ăsta de la Herşcovici, ăl cu magazinul de haine din colţ, care acum îi bufet. Mînc pizza la el şi-mi dă gratis o bere şî trii bancuri, tăte cu de-ai lui.

-Auzi, asta merge poate aici, la voi. La noi, în civilizaţie…

-John – na că te-am nimerit – John, dragule, da cu olteni, cu moldoveni, cu regăţeni pot spune snoave?

-Categoric, nu. Voi faceţi parte din UE. Adio graniţe, adio naţiuni, adio tot. Toţi sunteţi europeni şi-atât. Vezi, noi d-aia am ieşit din UE. Nu mai suntem doar britanici. Suntem englezi, galezi, scoţieni…mă rog, irlandezi, dar numai ăia din nord, că ăilalţi…mama lor de catolici.

Istorie şi isterie

-Băi, stai că ştiu altul. „Un om mer’e cu trenul. În compartiment întră un negru…

-Mă’, da’ înapoiaţi mai sunteţi. Pe aici pe la voi nu s-a auzit de discriminare rasială? Bine vă zic ai noştri, că sunteţi la marginea Europei, fără civilizație. Tu nu te uiţi la fotbal? Nu vezi cum îngenunchează toţi jucătorii înainte de meci?

-Ba am văzut, da’ n-am priceput nimica. Înţăleg că englezul îngenunche, că ei i-au exploatat pe africani şî i-or vândut ca sclavi. Şî asta, amu 200 de ani. Da’ eu de ce să îngenunchi, măi? Ce, a avut mama colonie în Africa? Poliţaiul american, ăla alb, îl bate pe negru, dar şi poliţaiul negru îl bate pe alb. Eu zîc că poliţaii între ei îs egali şi borfaşii între ei, tot egali. Mâine-poimâine te trezeşti că ne-or pune unii să ne cerem iertare pentru ce o făcut Burebista!! Ăştia-s bolânzi la cap?

Neo-religie?

Na, că ajungem la biserică.

-Nu întrăm o ţâră să aprindem o lumânare la buni şî să spunem un Tatăl nostru?

-Tatăl nostru? De unde atâta tată? Voi nu aţi aflat că Isus a fost transgeder? A spus-o un mare profesor, chiar decan, de la Cambridge, că ar fi avut corpul „trans”.

-Apăi, eu nu am prea multă carte dar, în afară de „Trans”-făgărăşan, ştiu că mai e un „trans” undeva, de se dau oamenii pe schiuri şî să poată să mai fie şî alte „trans”-uri, că lumea-i mare. Da nu te mai supăr, că văd că te-ai dat cu alţii şî nu mai ţii la credinţa noastră.

D’ale civilizaţiei

̶  Gheo, man, să-ţi spun ceva, că tot mă apropii de mother’s house. Noi, englezii, am creat Commonwealthul. Şi ca mare putere, şi ca mare civilizație ce suntem, trebuie să empatizăm cu celelalte popoare. Nu putem face glume pe seama lor. Uite, dragule, de Ziua îndrăgostiţilor, fiecare englez a îmbrăţişat o vacă, aşa cum fac şi indienii. Doar că nu ne-am îmbrăcat în alb, ca ei. Şi asta pentru că finlandezii au descoperit că albul, culoarea albă, man, e rasistă. Asta înseamnă civilizaţie, măi Gheo.

̶ No, John, mulţam de întâlnire şî … servus! Să ne auzâm numa’ cu bine.

Îi întind mâna, dăm noroc şî ne despărţim. Nu ne mai strângem în braţă. Cum să iau în braţă pe unu care s-o îmbrățișat cu o vacă? Auzâţi voi, civilizație…

O bere, un banc şi-un 66

Las-că merg amu la bufet să beu o bere cu Florică ţâganu, cu Ferencz care să laudă cu mustaţa lui de husar şi dacă o mai fi acolo, cu Abdel, de lucră în sat la brutărie. Om povesti ca la noi ş-om face şi-un 66. Poate mai primim şî nişte bancuri de la Herşcivici, că are har când le zâce.

D’apăi, eu credeam că o să mă veselesc cu Ion, pardon, John sau cum și-o spune el, da’ văd că la ei civilizație înseamnă numa’ dreptul să fii trist.

Citește și: LĂSAȚI PORCII SĂ GROHĂIE

Ar putea sa ti placa si

1 cometariu

Politică...dâmbovițeană în an preelectoral! 11/06/2023 - 10:14

[…] Citește și:  „DREPTUL DE A FI TRIST” […]

Raspunde

Lasa un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Accept Citeşte mai mult

Privacy & Cookies Policy