SadNews: „Ciucă candidat” nu este doar o cacofonie literară ci, mai ales, o „cacofonie politică”. Şi dacă, literar, s-ar putea reformula, din punct de vedere politic perspectiva rămâne aceeaşi.
Impotenţa intelectuală
O clasă politică aflată „în cădere liberă” se agaţă cu disperare de un militar. Impotenţa intelectuală a acesteia vrea să se ascundă în spatele carierei militare de excepţie a generalului Ciucă. O cacofonie politică.
Colecţionari de diplome la distanţă, „mari urmaşi” ai liderilor partidelor istorice, politrucii de azi fug de răspunderea de a lua decizii cruciale, aliniindu-se în urma unui om corect, care şi-a dedicat viaţa apărării ţării. Un om onest, dar naiv politic.
Lipsa de demnitate
Demnitari fără demnitate aplică proverbul românesc „La plăcinte – înainte, la război – înapoi”.
Iarăşi vă tremură izmenele când se arată furtună la orizont?
Clasă politică de mucava, reprezentanţii tăi au devenit „tradiţionalişti”? Din nou vă faceţi că plouă şi scoateţi „la înaintare” un militar?
Ştiţi bine că un militar are onoare şi demnitate. El nu ia decizii politice, doar aplică strategii militare. El va lupta alături de aliaţi până la moarte. El nu trădează.
Dar voi?
Lipsa de onoare
Nu sunteţi voi ăia care una spuneţi şi alta faceţi? Trâmbiţaţi alianţa cu Vestul dar îi toleraţi cu bunăvoinţă pe cei cu alte idei. Ba, le mai faceţi şi avansuri.
Aţi început deja să amuşinaţi rahatul dând târcoale pe la ambasade „binevoitoare”? Iar vă vindeţi pentru un blid de mâncare?
Cuprins din toate părţile de tentaculele caracatiţei politice, generalul e împins în faţă pentru a le fi scut. E nevoie de o imagine a onoarei şi demnităţii pentru ca în umbra ei grupurile de interese să-şi facă mendrele.
Generale, ai uitat cum ai fost atras în politică? Tot aşa vei fi debarcat. În jurul tău mulţi pregătesc „întoarcerea armelor” şi cultivă sămânţa trădării. Că la asta se pricep cel mai bine.
Incompatibilitate sistemică
Generale, nu te lăsa păcălit să muşti din fructul otrăvit al puterii politice!
Ai făcut destule pentru ţară scoţându-i din spirala injuriilor reciproce, contractelor oneroase şi dezmăţului guvernamental.
Între un general al Armatei României şi lumea politică este o incompatibilitate sistemică.
Hai să ne imaginăm împreună:
-Îl vedeţi pe Ciucă în stare ca, după o eventuală înţelegere politică, să verse lacrimi de crocodil şi să spună „– dragă Stolo, pardon, dragă Ciolacule, mă sacrific eu pentru tine…hă, hă, hă!”?
-Îl credeţi în stare să-şi pună scurta roşie şi, ca factor de echilibru politic, să se manifeste în Piaţa Universităţii împotriva unui partid?
-Îl vedeţi preacurvind şi băgând la guvernare pe cei pe care i-a înjurat?
-Vi-l puteţi imagina stând pe o scenă şi acceptând să fie lins pe toate părţile de o „Mandolină”? „-Ciiiine îi dă dureri de cap şi insomnii lui Simion? – Ciucăăă! – Ciiiine când tace spune mai multe decât Şoşoacă-când vorbeşte? – Ciucăăă!”
– Chiar credeţi că ar fi capabil să-şi închirieze cele mai scumpe avioane private când unii români nu au ce pune în farfurie? I-ar fi suficient un „Hercules” cu scaunele sale tari, din plastic.
Asocierea dintre un onorabil reprezentant al Armatei şi curvăsăreala politică din România este o mare, mare cacofonie.
Luaţi-vă labele de pe Armata ţării! Nu mânjiţi cu interesele voastre obscure onoarea unui general român! Ciucă candidat, pe lângă un slogan cacofonic, este blasfemie la adresa Armatei!
În loc de epilog
O recentă prezenţă a generalului Ciucă într-un studiou de televiziune ne-a dezvăluit cât de sus a fost împins de „colegii” politicieni. A ajuns sus, sus, în straturile rarefiate ale politicii, acolo unde beţia puterii pune stăpânire pe tine.
Întrebat fiind dacă s-ar retrage din politică (promisiunea sa onorabilă fiind că nu se va implica deloc în politică), generalul a spus: „Nu există a ne retrage…. Noi nu ne retragem niciodată, ne regrupăm şi atacăm pe altă direcţie.”
Şoc. Instantaneu mi-a revenit în memorie un alt personaj, tot Nicolae şi tot militar: generalul Nicolae Militaru. Un „altul” care nu s-a retras, ci „s-a regrupat pentru a ataca pe o altă direcţie”. Şi rezultatele se văd până în ziua de azi.
Iar la întrebarea „-Ce au în comun şi ce îi diferenţiază pe un general de armată şi un politician?” răspunsul a fost scurt şi ambiguu „-Resposabilitatea, onestitatea, loialitatea”. Din păcate lipsesc două cuvinte pe care le-aş fi aşteptat cel mai mult: „Onoarea şi Demnitatea”. Drept pentru care mă întorc la titlul acestui material.
Rămâne cum am stabilit! „Ciucă candidat” – o „cacofonie politică”
Citește și: SUVERAN DE SUVERAN
