Home » „Feminismul” şi estetica urâtului

„Feminismul” şi estetica urâtului

Gh. Dragoș
12 minute citire

Sadnews: Viaţa artistică a începutului de an a fost „zguduită” de lansarea a două creaţii „muzicale”: ,,Zorra” şi remake-ul piesei „Macarena”.

„Zorra” – în traducere liberă „curvă” sau „căţea”, pentru anglofoni „vixen” sau „bitch” –  este o lucrare muzicală interpretată de Nebulossa, cu care Spania va fi reprezentată la Eurovision.

Remake-ul piesei „Macarena” este o piesă trap interpretată de Erika Isac şi va reprezenta mahalaua din cartierul mărginaş al Europei numit România, care n-a avut bani să stea la masă cu lumea bună, la Eurovision.

Dacă în economie recesiunea este definită drept „creştere negativă”, în artă „frumosul negativ” nu poate fi decât urâtul.

Atât „Zorra”, cât şi remake-ul piesei „Macarena” sunt două produse comerciale, nişte „francize” ale mişcărilor feministe care îmbracă „haine artistice”.

Cred că cele două creaţii se situează peste Baudelaire, cu ale sale „Fleurs du mal”, ba chiar şi peste celebrul Quasimodo sau ducesa lui Quentin Massey (foto), în ceea ce priveşte estetica urâtului.

Contestate şi de unele mişcări feministe, „Zorra” şi remake-ul „Macarena” au stârnit reacţii controversate asupra manierei de a aborda subiectul discriminării de gen într-un limbaj artistic obscen.

„Zorra” (video)

Mesajul se vrea unul feminist, îndreptat împotriva celor ce pun „etichete pe fruntea femeilor”. Videoclipul completează acest mesaj şi compensează prin prestaţia coregrafică a celor doi dansatori.

Dacă ies singură, sunt o curvă

Dacă mă distrez, sunt cea mai mare curvă

Dacă prelungesc (petrecerea) și se face zi

Sunt și mai mare curvă

Când obțin ceea ce vreau

(Curvă, curvă)

Niciodată nu este pentru că merit

(Curvă, curvă)

Și chiar dacă cuceresc lumea

Nu sunt valorizată nici măcar o secundă

Controversa se naşte, însă, din chiar primele versuri ale cântecului, care sunt nişte afirmaţii ferme, fără „dacă”:

Știu că sunt doar o curvă

Că trecutul meu te devorează

 …………

Dar aceasta este natura mea

Schimbarea pentru tine mi se pare plictisitoare

Aşa că, stau şi eu ca ardeleanul care se scarpină pe creştet şi se întreabă:

„-No, apăi nu ni-ai zâs……tu eşti cum grăieşte lumea, au ba?”

„Macarena”(video)

Feministele consideră această lucrare drept „o melodie-manifest” despre violența domestică şi abuzurile la care sunt supuse femeile, despre misoginism. Trecând peste faptul că genul trap-ul este o „muzică” fără melodie, rămânem cu ritmul şi textul:

….S-a trezit Mirel din Turnu Măgurele

Să ne facă educație: „Fă, voi aveți probleme”

Care-s cu silicoane, sotto sunt prostituate

Alea care n-au, de ce nu au? Că sunt prea plate

„Curu’ mare, țâțe mici” cum să cânți așa ceva?

Nu vă place, fă, nimic, dă-vă-n p**a mea

„Cum să vorbești urât? Erika, ești domnișoară!”

Ia-te-n gură cu mine ca să vezi cât sunt de doamnă

Femeia nu înjură, nu se bate, nu se f**e

Femeia tre’ să calce, și să spele și s-ajute

Ai un copil de educat, tre’ să-l înveți să sugă

Când zic „copil”, mă refer la bărbatu’ de lângă

„Dacă nu erau bărbații, cine vă proteja?”

„Să ne protejeze de cine?”, exact în p**a mea

Acest tip de text constituie, într-adevăr, un manifest, dar este destinat exclusiv vulgului, prostimii. Dincolo de obsesia unei generaţii de fete de a arăta precum păpuşa Barbie, constat dorinţa de egalitate cu bărbatul în mârlănie şi promiscuitate.

Nu am auzit despre drepturi egale cu bărbatul în societate, în familie, la facultate ori la locul de muncă. Se vorbeşte, în schimb, de dreptul „să înjure, să bată, să f**ă”, să-nveţe bărbatu’ să sugă. Şi multe ar mai fi de spus, dar nu răspund provocării „Ia-te-n gură cu mine ca să vezi cât sunt de doamnă”. Pentru că are o gură plină, plină…Dacă asta înseamnă feminism, nu pot decât să-i spun „Zoe, fii bărbată!”

„Condeiul” mă îndeamnă însă la o întrebare: de ce „Mirel din Turnu Măgurele”? De ce Mirel şi nu Marcel, fie el şi din Buzău?

Iată ce bine ar suna în ritmuri trap:

Mai misogin ca toţi acum este Marcel

S-a-nconjurat de fete mai „proaste” decât el

Mesajul este simplu şi sună cam aşa:

-Fii bună, fă pe proasta, supusă, „NU Fi-rea!!!”

Arghezi….Eminescu…..

Aşa cum afirmam la început, cele două creaţii artistice sunt, în fapt, nişte produse comerciale propulsate pe fondul justificat al mişcării feministe. Nu m-ar fi mirat ca, în acelaşi scop comercial, textele să fi inclus şi alte elemente ale trendului vremurilor noastre: anti-încălzirea globală, pro-trotinete ori anti-Trump.

Un lucru însă e sigur: egalitatea de gen, egalitatea de şanse presupun respectul reciproc. „Ca să fii respectat, începe prin a te respecta.”  A spus-o Tudor Arghezi, dar cine mai ştie astăzi cine a fost Tudor Arghezi?

Modul cum a fost percepută femeia în societate de-a lungul timpului s-a reflectat şi în creaţiile artistice. În urmă cu jumătate de secol, formaţia „Mondial” lansa piesa „Atât de fragedă”.

Abia atingi covorul moale,

Mătasa sună sub picior,

Şi de la creştet pân-în poale

Pluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii ochii

Răsai ca marmura în loc –

S-atârnă sufletu-mi de ochii

Cei plini de lacrimi şi noroc.

Te duci, ş-am înţeles prea bine

Să nu mă ţin de pasul tău,

Pierdută vecinic pentru mine,

Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vină

Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,

Spăşi-voi visul de lumină

Tinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană

A pururi verginei Marii,

Pe fruntea ta purtând coroană –

Unde te duci? Când o să vii?

Sunt inconfundabilele versuri ale lui Mihai Eminescu. Dar cine mai ştie astăzi cine a fost Mihai Eminescu?

Feminismul proletar

Mai târziu, industrializarea forţată a României comuniste a presupus migrarea de la ţară la oraş şi atragerea femeilor în „câmpul muncii”. Sloganul vremii era „ Dreptul egal la muncă al femeii cu bărbatul”. Dar, tradiţionalişti cum ne e gena, după muncă urma dreptul la făcut piaţa, la gătit, la spălat, la făcut curat, la educat copiii. Când, în sfârşit, ajungea şi bărbatul acasă de la cârciumă, se aplica tradiţionalul proverb „Femeia trebuie bătută! -De ce? – Ştie ea!”

Femeia proletar – cu cizme de cauciuc pline de noroaiele şantierelor comuniste, murdară şi transpirată, agăţată pe scara vreunui autobuz – o imagine cotidiană a vremurilor, era expresia estetică a urâtului. Doar că aceste imagini nu prea s-au reflectat în creaţiile artistice… Oamenii îşi doreau cu ardoare să descopere frumosul.

Eternul feminin

Aşa se face că voci feminine de excepţie au compensat „urâtul vremurilor”, cu clipe lirice sublime, confirmând vorbele  lui Emil Cioran: „Femeia este muzică rătăcită în carne”. Un exemplu elocvent este cel al Mihaelei Mihai interpretând piesa „De-ai fi tu salcie la mal”(video):

De-ai fi tu salcie la mal

M-aş face râu la umbra ta.

O stea pe cerul de opal

De-ai fi, în noapte m-aş schimba

Şi-acolo unde eşti o viață aş sta

În calea ta, în umbra ta…

De-ai fi în zbor o rândunea

M-aş face cuib pe-un ram de pom

Sau primul fulg de nea

De-ai fi, m-aş face din zăpadă om

Şi-acolo unde eşti o viață-aş sta

În calea ta, în umbra ta

Şi-n ochii tăi ce-n noapte

Somnul dulce i-a închis

Aş vrea să fiu clipa unui vis.

De-ai fi tu marea ce s-a strâns

În ochii ce nicicând nu mint

Pe-obrazul trist, pe care-au plâns

M-aş face o lacrimă de-argint…

Un loc oricât de-ascuns atât aş vrea

În gândul tău, în umbra ta

Şi-acolo unde eşti o viață aş sta

În calea ta, în umbra ta

Şi-n ochii tăi ce-n noapte

Somnul dulce i-a închis

Aş vrea să fiu clipa unui vis.

De-ai fi tu soarele pe cer

M-aş face când răsari în zori

Un câmp de flori…

Interpreta, Mihaela Mihai, absolventă de Conservator şi voce. Voce adevărată. Voce muzicală, nu tropăita răpăită a „muzicii” trap. Şi nici gâjâita „nebuloassă”.

Compozitorul Horia Moculescu, absolvent de Conservator şi profesionist. Compozitor profesionist.

Cu textierul Mihai Maximilian am însă o mică problemă. Să scrii de 5 ori „..în umbra ta”, oare asta nu înseamnă misoginism? Unde mai e egalitatea de gen? Cum de-am fost atât de retrograzi, să iubim frumosul?

Ce vremuri! Ce oameni! Ce caractere!

Citește și: „CIUCĂ CANDIDAT” – O „CACOFONIE POLITICĂ”

Ar putea sa ti placa si

Lasa un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Accept Citeşte mai mult

Privacy & Cookies Policy