Marie Curie, una dintre cele mai strălucite minți din toate timpurile

Maria Salomea Skłodowska s-a născut în Polonia la 7 noiembrie 1867. Marie Curie a devenit unul dintre cei mai remarcabili oameni de știință din toate timpurile. Lista ei lungă de premii este o dovadă a influenței ei de anvergură, dar nu toate progresele pe care le-a făcut în domeniile chimiei, fizicii și medicinei au fost recunoscute cu un premiu.

De-a lungul timpului, s-au spus multe despre extraordinara activitate a omului de știință care a fost Marie Curie. Sunt, însă, și lucruri mai puțin știute despre viața acestei minunate femei.

Părinții ei au fost profesori, educatori. Maria Skłodowska a fost al cincilea și cel mai mic copil al lor. Părinții au pus mare preț pe învățare și au insistat ca toți copiii lor, inclusiv fiicele, să primească o educație de calitate acasă și la școală. Maria a primit o pregătire suplimentară în știință de la tatăl ei, iar când a absolvit liceul la vârsta de 15 ani, a fost prima în clasă.

În acele vremuri, a trebuit să caute educație alternativă pentru femei. După ce și-a luat diploma de liceu, Maria spera să studieze la Universitatea din Varșovia împreună cu sora ei, Bronia. Pentru că școala nu accepta femei, s-au înscris în schimb la Flying University, un colegiu polonez care a primit studente. Era încă ilegal ca femeile să urmeze studii superioare la acea vreme. Instituția își schimba constant locațiile pentru a evita depistarea autorităților. În 1891, Maria s-a mutat la Paris pentru a locui cu sora ei, unde s-a înscris la Sorbona pentru a-și continua studiile.

Marie Curie – prima femeie care câștigă Premiul Nobel

În 1903, Marie Curie a făcut istorie când a câștigat Premiul Nobel pentru fizică împreună cu soțul ei, Pierre și cu fizicianul Henri Becquerel pentru munca lor asupra radioactivității. Ea a devenit astfel prima femeie din lume care a primit această onoare. Cu cel de-al doilea premiu Nobel din 1911, la categoria chimie, ea a devenit prima persoană care a câștigat premiul de două ori. Și a rămas până în prezent singura persoană care a primit vreodată premii Nobel pentru două științe diferite.

Cel de-al doilea premiu Nobel primit de Marie Curie a fost atribuit pentru descoperirea și cercetarea a două elemente: radiu și poloniu. Primul element a fost numit după cuvântul latin pentru rază, iar cel de-al doilea era legat de țara ei natală, Polonia.

5 Premii Nobel, în familia Curie

Când Marie și Pierre au câștigat Premiul Nobel în 1903, fiica lor Irène avea doar 6 ani. Ea avea să  calce pe urmele părinților ei, câștigând împreună cu soțul ei, Frédéric Joliot-Curie, Premiul Nobel pentru chimie, în 1935. Au fost premiați pentru descoperirea radioactivității „artificiale”, o descoperire începută de părinții Irènei. Celălalt ginere al lui Marie și Pierre, Henry Labouisse, care s-a căsătorit cu fiica lor mai mică, Ève Curie, a câștigat un Premiu Nobel pentru Pace în numele UNICEF, al cărui director executiv era, în 1965. Acest lucru a făcut ca familia Curie să se bucure de 5 premii Nobel. Fiica cea mică, Ève Curie Labouisse a fost o jurnalistă desăvârșită, un editor de ziare, un avocat al rezistenței franceze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și biograful mamei ei.

Marie Curie și-a desfășurat munca de cercetare în condiții improprii

Cercetarea care i-a adus lui Marie Curie primul premiu Nobel a necesitat multe ore de muncă fizică. Pentru a dovedi că au descoperit elemente noi, ea și soțul ei au trebuit să producă numeroase exemple ale acestora prin descompunerea minereului în componentele sale chimice. Laboratoarele lor obișnuite nu erau suficient de mari pentru a găzdui procesul, așa că și-au mutat munca într-o magazie veche din spatele școlii în care lucra Pierre.

Potrivit lui Curie, spațiul era o seră vara și foarte rece iarna, cu un acoperiș de sticlă care nu i-a protejat pe deplin de ploaie. După ce faimosul chimist german Wilhelm Ostwald a vizitat magazia familiei Curie pentru a vedea locul unde a fost descoperit radiul, el a descris-o ca fiind „o încrucișare între un grajd și o magazie de cartofi și, dacă nu aș fi văzut masa de lucru și elementele aparatului chimic. , aș fi crezut că mi s-a făcut o farsă.”

Descoperirile au avut efecte devastatoare asupra sănătății ei

Când Marie Curie făcea cele mai importante cercetări asupra radiațiilor la începutul secolului al XX-lea, nu avea idee despre efectele pe care le-ar avea acestea asupra sănătății ei. Nu era neobișnuit ca ea să se plimbe prin laborator cu sticle de poloniu și radiu în buzunare. Ea a descris chiar și stocarea materialului radioactiv în aer liber în autobiografia ei. „Una dintre bucuriile noastre a fost să intrăm noaptea în camera noastră de lucru. Vedeam din toate părțile siluetele slab luminoase ale sticlelor de capsule care conțineau produsele noastre […] .Tuburile strălucitoare păreau niște lumini slabe, de zâne.”

Nu mai este nicio surpriză acum că Marie Curie a murit de anemie aplastică, cel mai probabil cauzată de expunerea prelungită la radiații, în 1934. Chiar și caietele ei sunt încă radioactive un secol mai târziu. Astăzi, acestea sunt depozitate în cutii căptușite cu plumb și probabil vor rămâne radioactive încă 1500 de ani.

A ajutat Franța în primul război mondial

La începutul Primului Război Mondial, Franța a făcut un apel pentru aur pentru a finanța efortul de război, așa că Marie Curie s-a oferit să topească cele două medalii de aur obținute. Când oficialii băncii au refuzat să le accepte, ea s-a mulțumit să-și doneze premiul în bani pentru a cumpăra obligațiuni de război.

Dorința lui Marie de a-și ajuta țara adoptivă să lupte cu noul război nu s-a încheiat cu donarea premiilor ei. După ce a făcut donația, ea a dezvoltat un interes pentru raze X și nu i-a luat mult timp să realizeze că tehnologia emergentă ar putea fi folosită pentru a ajuta soldații pe câmpul de luptă.

Marie Curie a convins guvernul francez să-și numească directorul Serviciului de radiologie al Crucii Roșii și și-a convins prietenii bogați să-i finanțeze ideea pentru un aparat mobil cu raze X. Ea a învățat să conducă și să opereze singură vehiculul și a tratat soldații răniți în Bătălia de la Marne, ignorând protestele medicilor militari sceptici. Invenția ei s-a dovedit eficientă în a salva vieți și, în cele din urmă, 20 de „petite Curies”, așa cum erau numite aparatele cu raze X, au fost construite pentru război.

După Primul Război Mondial, Marie Curie s-a angajat într-o misiune diferită de strângere de fonduri, de data aceasta cu scopul de a-și sprijini centrele de cercetare din Paris și Varșovia. Institutele de radiu ale lui Curie au fost locul unor lucrări importante, cum ar fi descoperirea unui nou element, franciu, de către Marguerite Perey și dezvoltarea radioactivității artificiale de către Irène și Frédéric Joliot-Curie. Centrele, cunoscute acum sub numele de Institut Curie, sunt încă folosite ca spații pentru cercetarea vitală în tratamentul cancerului și astăzi.