Inundații „electorale”

Sadnews: Puţinul şi minusculul intelect al aleşilor noştri a intrat la apă. „Boris” – cataclismul cu nume slavon – a măturat totul, până şi vaga urmă de inteligenţă pe care o aveau.

Sadism guvernamental cu și despre inundații

Deşi se ştia cu 24 de ore înainte de posibilele inundații, guvernanţii nu au luat nici o măsură. Nu ar fi fost „strategic” electoral. Aveau nevoie de ceva sinistraţi la care să vină, salvator, cu ajutoare.

Doar că Boris, ca orice slavon care se respectă, a ras totul în calea sa. A stricat weekendul aleşilor, inclusiv al celor locali, care – cum le e obiceiul – au fost prinşi pe picior greşit.

Migraţia

A început vânzoleala: ştiri cu dezastrul la TV. Şi, cum camerele de luat vederi nu mai erau la filmări electorale pe autostradă sau la anumite lansări de cărţi, toată lumea s-a îmbulzit în imagine, la inundații.

Dacă tot nu au făcut ce trebuia, măcar să-i încurce pe cei ce-şi făceau treaba.

Premier, miniştri, secretari de stat, consilieri, toţi, într-un autentic stil ceauşist, s-au dus „la faţa locului, în mijlocul poporului” să rezolve problemele ţării.

Plimbaţi cu barca ori „duşi cu pluta” au aflat că, în sfârşit, suntem şi noi la ceva pe locul I în UE: 7 dintre cei 9 morţi la inundații sunt din România! Bravos naţiune!

Era odată un refren: „A trebuit să moară oameni…”

Adevăruri triste – ies la iveală la inundații și nu numai

Adevărul este că „Boris” a făcut ravagii peste tot pe unde a trecut în Europa. De aceea, sinistraţii au nevoie de ajutoare de primă necesitate: apă potabilă, hrană, îmbrăcăminte uscată, locuri sigure de adăpost, puncte de prim ajutor.

Tot adevărat e că lucrările de amenajare a albiilor râurilor au fost făcute de mântuială  de către autorităţi, prăduindu-se banii în cel mai autentic stil românesc.

Iar un adevăr, cel care doare cel mai tare, îl reprezintă localnicii.

Acea parte a lor care aşteaptă „oengiştii” de la Bucureşti să le măture mizeria din faţa curţii.

Cei care meditează la stele şi se uită cum râurile şi pâraiele devin adevărate „delte”, decolmatarea acestora nefiind făcută de pe vremea romanilor, dacă vor fi trecut vreodată pe acolo.

Acea mare parte dintre ei, în jur de 80%, care nu are asigurare obligatorie pentru case, nici cea facultativă pentru bunuri, căci „obligatorie” este haiducia, nu cinstea.

Cei cu eterna mână întinsă. Acea mână care cerşeşte şi votează.

Iar adevărul criminal, căci există şi aşa ceva, îl reprezintă ţinerea locuitorilor acestor zone în subdezvoltare, în sărăcie, în lipsă de educaţie şi de cultură, pentru a constitui maşinăria de vot a potentaţilor vremii.

Ca nuca-n perete

Un „personagiu” fără nici o atribuţiune funcţională se strecoară printre picături, pentru a prinde şi el un strop de imagine.

Cin-să fie, cin-să fie?

E Ciucă.

Ciucă – scriitorul. Ciucă–„catindatul”. Ciucă – generalul. Ciucă – senatorul.

Ei, da! Ca preşedinte al Senatului a venit la inundații în documentare, ţinând sub braţ patru dosare. Sunt cele patru legi care trebuiau modificate ca să putem „puşca” dronele ruseşti pe timp de pace.

După tactici şi strategii pentru nimicirea fără somaţie a aparatelor de zbor fără pilot, s-a ivit o întrebare: dar dacă dronele vin pe apă? Dacă vin la inundații ce facem, mobilizăm fregatele pân’la Vaslui? Aducem submarinul?

Vedeţi? Senatul are probleme greu de rezolvat: siguranţa ţării…. interesul naţional….

Fără cuvinte

Pe lângă oficiali şi alţi „băgători de seamă”, inundațiile au scos din nou la suprafaţă adevăraţii eroi: pompierii salvatori, poliţiştii, militarii Armatei. În apă până dincolo de brâu, ducând în spate oameni, animale ori bunuri, trăgând de bărcile pneumatice, ei şi-au făcut zile la rând datoria faţă de cetăţeni. Inclusiv faţă de cei aflaţi pe margine, ce-i priveau tâmp, stând cu mâinile în buzunare.

Puţină istorie în loc de P.S.

Winston Churchill a câştigat războiul dirijându-şi trupele dintr-un centru de comandă. Şi-a folosit capul, mintea, a anticipat strategiile inamicului şi şi-a dus propria armată spre victorie. El nu a fost niciodată în linia întâi, în miezul luptelor, trăgând cu flinta în duşmani. Şi-a folosit doar capul. Capul.

Deci, ţineţi minte dragi aleşi: capul. Nu uitaţi! Capul – acea extremitate care vă creşte din gât.

Citește și: Ciolacu – Zero barat