Cel mai probabil, ajuns în Paris, te repezi să vizitezi cele mai cunoscute obiective precum Turnul Eiffel, Muzeul Louvre, Disneyland, Palatul Versailles, Montmartre, Bazilica Sacré Coeur etc.
Dacă scapi cu chef de viață din aglomerația care înconjură aceste destinații, te sfătuiesc să faci o plimbare în liniștea pe care ți-o oferă Cimitirul Pere Lachaise. Poate părea o propunere bizară să vizitezi un cimitir, dar este un loc impresionant, plin de istorie care reunește nume celebre și povești interesante.
Cimitirul Pere Lachaise este și el, de asemenea, un loc foarte vizitat, având anual peste 3,5 milioane de vizitatori. Totuși, suprafața de 44 de hectare lasă tuturor spațiu, intimitate și incită la curiozitatea de a vedea splendoarea vieții de după moarte.
Între zidurile sale se odihnesc personalități precum Edith Piaf, Oscar Wilde, Chopin, Modigliani, Delacroix, George Enescu, Jim Morrison și mulți, mulți alții dintre cei mai celebri oameni pe care i-a avut vreodată omenirea.
De unde vine numele Pere Lachaise
O lege din 1765 interzicea cimitirele din interiorul orașelor din motive de insalubritate. Astfel, a fost desființat cimitirul Inocenților fiind mutate cadavrele în catacombele Parisului. Așadar, la începutul secolului al XIX-lea au fost create mai multe cimitire: cimitirul Montparnasse, cimitirul Montmartre, cimitirul Passy și, în cele din urmă, cimitirul Pere Lachaise.
Așezământul a fost proiectat de arhitectul Alexandre-Théodore Brongniart care și-a imaginat locul ca pe o grădină engleză. Ulterior, locul a fost dezvoltat de urbanistul Nicolas Frochot. Numele cimitirului este preluat de la confesorul regelui Ludovic al XIV-lea, Părintele François de La Chaise d’Aix (numit în mod obișnuit le Père La Chaise). Acesta locuia pe dealul cunoscut cândva sub numele de Champ Evêque, unde este acum cimitirul.
La 18 iunie 1804, în cimitirul Pere Lachaise a fost făcută prima înmormântare, o fetiță în vârstă de 5 ani, Adélaïde Paillard. Conform folclorului francez, primul înhumat devine gardianul sufletelor locului…La vremea respectivă locul a fost concesionat, iar osemintele au fost deshumate. Totuși, un paznic este posibil să le fi reînhumat în secret într-o locație neoficială menținută în Divizia 42.
Cimitirul Pere Lachaise nu a fost întotdeauna pe placul parizienilor
Majoritatea parizienilor de pe malul drept, cărora le era destinat cimitirul, au refuzat mult timp să fie înmormântați în afara zidurilor capitalei, cu atât mai mult într-o zonă considerată săracă și muncitorească.
În primul său an de funcționare, cimitirul a găzduit doar 13 morminte, ajungând la 44 în 1805.
Pentru a face publicitate cimitirului și pentru a încuraja folosirea lui, urbanistul Frochot și oficialii orașului, au transferat cu multă vervă rămășițele comorilor naționale Jean de La Fontaine și Molière. Tot acolo au fost transferate în 1817 și rămășițele lui Héloïse și Abélard, un cuplu celebru de îndrăgostiți cu o istorie foarte tumultuoasă.
Foarte curând, după această inteligentă mișcare de PR, înmormântarea în Pere-Lachaise devine o chestiune de statut, după cum arată astăzi numărul de morminte.
Celebrități în Cimitirul Pere Lachaise
Găsim aici compozitori, pictori, scriitori și filozofi, actori și vedete rock, politicieni etc. Trebuie spus că așezământul nu a fost niciodată un cimitir confensional, aici odihnindu-se suflete ce au aparținut de religii diferite.
Cu o listă atât de distinsă, așezământul de odihnă veșnică a devenit loc de intere, de pelerinaj, uneori chiar de distracție.
Există, de exemplu, mormântul lui Oscar Wilde (Divizia 89), acum învăluit în sticlă pentru a împiedica fanii să lase sărutări cu ruj pe piatra funerară. Chiar după colț se află și mormântul scriitorului Marcel Proust (Divizia 85).
Fredrick Chopin este unul dintre cei mai faimoși oameni îngropați la Pere Lachaise (Divizia 11). Frica de a fi îngropat de viu l-a determinat pe Chopin să ceară îndepărtarea inimii sale – a vrut să fie sigur că nu se va trezi la 6 picioare sub pământ! De asemenea, a cerut ca inima lui să fie trimisă înapoi în Polonia, țara natală, știind că trupul său nu va părăsi niciodată Parisul.
Lista poate fi continuată cu Jim Morrison (Divizia 6), Edith Piaf (Divizia 97), Enescu (Divizia 68), Maria Callas (Divizia 87), Sarah Bernhardt (Divizia 44), Honore de Balzac (Divizia 44), Georges Bizet (Divizia 68), Moliere (Divizia 25), Marcel Marceau (Divizia 21) etc.
Putem continua cu Jean de La Fontaine (Divizia 25), Beaumarchaise (Divizia 28), Auguste Comte (Divizia 17), Alphonse Daudet (Divizia 41), Isadora Duncan (Divizia 87), Modigliani (Divizia 96), Yves Montand și Simone Signoret (Divizia 44), Pissarro (Divizia 7), Elvire Popesco (Divizia 85), Gioacchino Rossini (Divizia 4), Maria Walewska (Divizia 67) ș.a.
Povești inedite în Pere Lachaise
O istorioară interesantă este legată de mormântul lui Victor Noir (Divizia 92), pseudonimul pentru jurnalistul Yvan Salmon. El a murit într-o ceartă politică și a devenit un simbol de fertilitate, în ciuda faptului că a murit când era logodit, dar necăsătorit. Bronzul lui în mărime naturală, sculptat să stea întins în timp ce cădea cu pălăria lângă el, este frecvent vizitat de femeile care caută să-și îmbunătățească fecunditatea, viața sexuală sau șansele de a se întâlni cu un soț.
În Divizia a 3-a se află și rămășițele Domnișoarei (Mademoiselle) Lenormand (1772-1843) Lenormand (Divizia 3), cea mai cunoscută ghicitoare a vremii ei. La Paris, avea o mică librărie în Rue de Tournon, unde veneau să o consulte personalități celebre ale Revoluției. Ea a prezis moartea violentă a lui Marat, Robespierre și Saint-Just, pentru care a fost închisă.
Contesa Demidoff are al doilea cel mai mare mausoleu al Cimitirului (Divizia 19). Deminoff a fost una dintre cele mai bogate familii din Rusia țaristă. Plictisită de soțul său, contesa Demidoff s-a mutat la Paris, unde a și murit în 1818.
În testament, Contesa își dona averea oricui i-ar putea veghea cadavrul timp de un an întreg. Candidatul trebuia să fie singur cu mortul timp de 365 de zile înainte de a câștiga întreaga avere. Deși un servitor aducea mesele în mod regulat, orice încercare de a comunica cu acesta era strict interzisă. Concurenților puteau părăsi locuințele lor sumbre o dată pe zi „pentru a se plimba printre morminte timp de o oră”.
Inutil să spun câte mii de cereri au fost primite pentru a-i ține companie. Au încercat totuși vreo duzină și au înnebunit – pretinzând că fantoma contesei i-a vizitat și a încercat să le sugă viața ori s-au sinucis. Cimitirul a primit cereri până în 1980.
Și poveștile sunt multe…..
Români ce odihnesc în Pere Lachaise
George Enescu, care a trăit la Paris în ultima parte a vieţii, este una dintre cele mai cunoscute personalităţi române înmormântate la cimitirul Père Lachaise. Compozitorul a fost înmormântat într-un cavou de marmură albă, în Divizia 68.
Elvira Popescu, actriță, devenită prin căsătorie contesă De Foy. A încetat din viață la venerabila vârstă de 99 de ani, la Paris. Este înmormântată într-un splendid cavou în marmură (Divizia 89), pe o alee lăturalnică, aproape de ieșirea din Cimitirul Père-Lachaise din Paris.
Marițica Bibescu a doua soție a domnitorului Gheorghe Bibescu este înmormântată în cavoul Familiei Bibesco (Divizia 28) Marițica a murit de cancer la Paris. A fost și bunica vitregă a poetei Anna de Noailles care se odihnește în același așezământ.
George Apostu, sculptor (zona de sud), Nicolae Penescu, om politic român, membru al PNȚ, fost Ministru al Afacerilor Interne, (extremitatea estică), Dumitru Milcoveanu, muzician, (Divizia 87), Ștefan Gane, (Divizia 87), Alexandru Vona, scriitor și inginer, (Divizia 89) ș.a odihnesc și ei în Pere Lachaise.
FOTO: Ștefan Bedereag
Citește și: Istoria lăcașului de cult Sfântul Ioan – Piață
