SadNews: Un prieten care citeşte rubrica ,,Din condei” îmi spuse zilele trecute că aş fi un negativist.
Un vis pozitiv
Dragă prietene, în general rolul pamfletului este de a satiriza ceea ce este rău în societate. Totuşi, pentru a-ţi curma tristeţile şi pentru a-mi înţelege nemulţumirile, astăzi negativistul tău prieten va fi pozitiv. Soluţii ori sugestii nu pot să dau, dar nişte dorinţe nevinovate aş putea să mi le exprim.
Mi-aş dori….
Democraţie sănătoasă
Aş dori să avem o democraţie sănătoasă, dreptul de a alege în cunoştinţă de cauză pe cei mai buni dintre cei buni, în funcţie de propriile noastre convingeri.
Pentru aceasta, aş dori să avem partide politice, oameni politici, strategii politice.
Aş vrea o Dreaptă puternică, promotoare a spiritului concurenţial, antreprenorial, cu proiecte legislative care să stimuleze libera iniţiativă, creaţia, competiţia, performanţa, creşterea avuţiei naţionale.
Aş vrea o Stângă puternică, preocupată de protecţia socială reală, promotoare a impozitului progresiv pentru redistribuirea către popor a marilor avuţii obţinute cu acest popor. As vrea legi care să protejeze categoriile sociale aflate în imposibilitatea de a munci (bătrânii, persoanele cu handicap real). Aş dori protecţia copiilor împinşi la cerşit, furat ori abandon şcolar, prin îndepărtarea lor de familiile parazite şi încredinţarea lor spre adopţie unor familii sănătoase social, ca în ţările nordice.
Aş vrea un partid ecologic puternic, susţinător al sutelor de proiecte ale ONG-urilor, preocupat de „sănătatea” ţării, prin combaterea poluării materiale ori spirituale. Un partid afiliat ecologiştilor europeni care să redistribuie „biodiversitatea” românească de urşi şi celorlalte ţări văduvite de asemenea rarităţi naturale.
Aş vrea un partid suveranist, nu înainte de a-şi defini termenii de suveran şi naţional. Asta pentru a nu ajunge ca în numele unor valori nobile să sădim sămânţa discordiei, precum vecinii noştri din est.
Aş dori partide organizate piramidal, cu reguli clare de promovare şi ierarhii stabile bazate pe experienţă şi eficienţă, fără „extratereştri” teleportaţi în fruntea acestora, precum „reptilianul” Iohannis ori „insectoidul” Ciucă.
Guvernare sănătoasă
Găsesc firească alternanţa la guvernare şi nu concubinajul politic de tip mafiot.
Mi s-ar părea normală „nominalizarea” din timp, de către fiecare partid, a potenţialului guvern, pe care să-l regăsesc fie la guvernare, fie „în umbră”, pentru a fi în cunoştinţă de cauză cui îi voi acorda votul.
Aş dori consens naţional în domenii fundamentale ca Învăţământ, Cultură, Sănătate, Apărare – reţineţi ordinea – cu strategii pe termen lung şi proiecte politice subscrise acestor strategii.
Aş dori politicieni caracterizaţi prin performanţă profesională, cinste şi moralitate, care să mă reprezinte cu demnitate în ţară şi în lume.
Mi-ar plăcea ca în Senatul României să existe trei locuri onorifice destinate Preşedintelui Academiei Române, Guvernatorului Băncii Naţionale şi Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. La experienţa acestora s-ar putea adăuga şi cea a foştilor preşedinţi ai României care, onorific sau de drept, ar trebui să aibă statutul de senator.
O realitate negativă
Dragă prietene, dacă găseşti o singură similitudine între realitate şi aşteptările mele, m-aş strădui să nu mai fiu negativist. Mi-ar plăcea şi mie să nu-mi fie ruşine că sunt român din cauza clanurilor mafiote care au confiscat puterea în ţară şi se comportă ca nişte slugi în faţa mai-marilor lumii.
Cât timp ăştia sunt oamenii „buni” care ne conduc, eu voi rămâne un „ne-bun”, cu condeiul meu şi pamfletele mele, cu libertatea cuvântului de care încă mă mai bucur.
Rămân negativistul pozitiv.
Citește și: Memento prezidenţial sau de la un președinte, la altul
