Dorel şi Marcel

JokeNews: Ni s-au terminat lacrimile şi nu mai putem plânge. Aşa că ne-a rămas un singur lucru de făcut: să râdem cu Dorel şi Marcel („N-am găsit altă rimă, să trăiţi!”)

Dorel

Îl ştiţi pe Dorel. E băiatul ăla care trece pe stradă având în mână un patent şi o şurubelniţă.

Poate să-ţi facă temelia la o casă şi chiar s-o zidească, fără să ştie care e deosebirea între mistrie şi cancioc.

Ţi s-a stricat centrala? Nici o problemă, o rezolvă Dorel cu patentul. O desface, o face la loc şi-ţi mai dă şi o mână de piese, să le vinzi pe OLX. Iar centrala merge. Vara.

Nu trebuie să mai spun că resetarea unui calculator cu şurubelniţa e floare la ureche pentru Dorel iar telefonul mobil nu are nici un secret pentru el, doar e fan Tik-Tok.

Te doare pe undeva, îţi lipseşte ceva? Te rezolvă Dorel. Te învaţă el cum să scapi de gripă fără să te speli pe mâini iar cancerul….un feac. Ia ceai de pufuliţă, a văzul el pe net.

Dorel n-a citit o carte vreodată dar dă lecţii pe Facebook, pentru că se uită zilnic la televizor şi e cel mai informat. Se pricepe chiar şi la politică pentru că, ce să vezi? Cei pe care i-a votat el au câştigat de fiecare dată.

Dorel e votantul ideal pentru „tizul” său politic, Marcel.

Marcel

Marcel e legat, ombilical, de Dorel. E mai intelectual, doar a terminat o facultate în 9 ani şi e un visător. Are o minte complexă şi nu visează ca noi, muritorii de rând. Noaptea el visează cifre şi emană… idei. Când a visat cifra 40, imediat a „filozofat” mărirea „procentuală” a pensiilor cu cifra-i fatidică. Nu pentru toţi la fel. La Dorei mai mult, că-s mai săraci (cu duhul), iar la ceilalţi… cât rămâne. Dacă-i procentual, procentual să fie.

A visat 8000 şi a filozofat din nou: până la – dăm vouchere de vacanță, peste – pofta-n cui.

A visat 10.000 şi ce şi-a zis? Ia să plătească taxe IT-iştii care au peste sumă! Că oricum, ce-i aia să munceşti cu capul? Dorel, săracul de el, munceşte cu braţele.

Cel mai periculos e Marcel când are coşmarul ăla cu cifra zero. Atunci devine agresiv, pur şi simplu.

Zero măriri la profesori – intelectualii ăştia nenorociţi care vor să-i strice electoratul de Dorei şi să le bage în cap tot soiul de cunoştinţe inutile. Uite, lui Marcel îi bubuie mintea fără prea multă carte, doar cu diplome.

Ca să le facă în ciudă profesorilor, Marcel şi-o „ministresă” DE CAcao au inventat bursa pentru repetenţi. Câteva sute de elevi-Dorei, cu medii între 1 şi 4, primesc burse de merit, meritul fiind acela că ei sunt viitorul ţării, cei care vor vota Marceii.

Nu demult, un vis frumos l-a făcut fericit pe Marcel. Se făcea că mămica lui l-a trimis la Bucureşti, i-a pus în geantă o pungă, zicându-i:

„-Ia Malceluş, dragule, ia de la mama punga asta şi fă ce vrei cu ea.

-Dar  ce e în ea, mamă?

-E bugetul României, dragul mamei.”

Şi uite-aşa, dimineaţa când s-a trezit, Marcel n-a mai făcut rectificarea bugetară care se tot făcea de 30 de ani, şi cheltuie bugetul României după bunul plac, că doar „e de la mama” şi el e băiat ascultător.

Rar, când nu visează cai verzi pe pereţi, Marcel vrea să fie cât mai apropiat de Dorel. Chiar dacă e demnitar, iar cuvântul ăsta ar avea ceva legătură cu demnitatea, Marcel umblă uşor nebărbierit, ca orice şantierist care se respectă. Nu prea poartă cravată, ţine cămaşa descheiată la doi nasturi când apare la TV, să ştie toţi Doreii că e de-ai lor, din mahala.

Când pleacă pe la Bruxelles, ia o cursă low-cost ca toţi căpşunarii şi-şi târâie singur valiza prin aeroport, nu ca alţii, cu avioanele lor private şi închiriate.

Acolo, la Bruxelles, dă lecţii de patriotism şi suveranism. Bate cu pumnul în masă şi aţi văzut, Schengen-ul aproape s-a desfiinţat dacă nu ne-au primit şi pe noi! Ţipă la Banca Mondială: „Ce-i aia, două? Daţi-ne trei! Daţi-ne trei variante de lege a pensiilor, ca să avem de unde alege, în mod suveran, o variantă care să vă placă!”

Marcel e tare, e cel mai tare din parcare.

Breaking news

Ce n-a văzut America: confuzie de încurcătură! Marcel a traversat oceanul de curând  şi a crezut că are întâlnire cu nişte „Dorei” din diasporă. De aceea, iar n-a purtat cravată, îmbrăcându-se cu costumul cu care merge la piaţă.

La rândul lor, românii din diasporă, crezând că se vor întâlni cu un înalt demnitar al statului român, cu însuşi premierul României, s-au pregătit cât mai bine. Toţi şi-au pus cele mai elegante ţinute, bineînţeles cu cravată sau papion.

Deh, fiecare îşi respectă ţara „după posibilităţi, coane Fănică”.