Așa cum spuneam și în articolul precedent una dintre cărțile ce abordează acest subiect, este ,,Învață să înveți”, scrisă de Barbara Oakley, Terrence Sejnowski și Allistair McConville, apărută la Editura Curtea Veche. Ce este interesant la această carte, este că ea poate fi citită cu ușurință atât de copii, cât și de adulți, informațiile, extrem de pertinente și documentate, fiind prezentate într-un limbaj accesibil, cu umor, cu exemple din viața reală, fiind însoțite de desene sugestive și amuzante. Și chiar are câteva sfaturi foarte utile pentru o învățare eficientă.
Primele reguli au fost dezbătute în articolul anterior. Acum, ne-am propus să continuăm să-ți dezvăluim ce pași trebuie să urmezi pentru a avea o strategie de învățare eficientă.
Învăță treptat și repetă ce ai învățat!
Ți s-a întâmplat să citești ceva, să înțelegi, chiar să iei o notă mare la testul de a doua zi, însă peste câteva săptămâni sau luni să constați că nu mai știi aproape nimic despre subiectul acela? Asta se petrece atunci când nu repetăm suficient. Nu e de ajuns să înțelegem o informație nouă, trebuie să și exersăm, pentru a o fixa pe termen lung în mintea noastră!
Când înveți ceva nou, legăturile tale cerebrale se consolidează sau se creează altele noi. La început, aceste legături sunt ,,fragileˮ, dar pe măsură ce repeți/exersezi, legăturile sinaptice dintre neuroni devin mai puternice și poți stoca idei mai complexe, mai mult timp. Așadar, povestea cu ,,repetiția este mama învățăturii” nu e deloc perimată! Totul e să repeți ,,cu cap”, adică întâi să înțelegi noile idei și informații, apoi să le pui în practică!
Dacă trebuie să repeți mai mult decât alții pentru a reține ceva, nu te îngrijora: oamenii au ritmuri diferite de învățare și ,,afinitățiˮ diferite pentru diverse subiecte: unii rețin mai ușor formule matematice, alții poezii…Dar până la urmă, dacă perseverează, cu toții reușesc!
Creează-ți un program de învățare bine structurat, care să includă perioade regulate de studiu și pauze!
Specialiștii în neuroștiințe au descoperit că există două moduri de operare ale creierului: concentrat și difuz. Utilizarea modului concentrat însemnă atenție; când ești concentrat, îți pui la lucru anumite părți ale creierului. Atunci când începi să înveți ceva, trebuie să ,,activezi” modul concentrat.
Modul difuz este atunci când mintea ta este relaxată și liberă, nu te gândești la nimic anume; ești în modul difuz de exemplu când visezi cu ochii deschiși sau doar desenezi ceva ca să te distrezi. Modul difuz te ajută să faci legături creative între idei.
Ca să înveți eficient, creierul tău trebuie să treacă în mod repetat din modul concentrat în modul difuz. Pe scurt, perioadele de concentrare și cele de relaxare trebuie alternate. Acest lucru trebuie să se facă conform programului pe care ți l-ai stabilit tu (de exemplu, folosind tehnica Pomodoro: 25 minute concentrare, 5-10 minute pauză). Ca să treci din modul concentrat în modul difuz, fă ceva care te relaxează: o plimbare, un duș, sport, dansează, ascultă muzică, meditează etc.
De asemenea, s-a constatat că legăturile cerebrale se consolidează în timp ce dormim, Practic, creierul ,,recapitulează” în somn ce a învățat pe timpul zilei. Iată de ce este important să alocăm timp suficient somnului, chiar și în cele mai aglomerate perioade de învățare! Ideea de ,,forța pe ultima sută de metri” și a petrece nopțile învățând nu este deloc una bună!
Identifică și folosește metodele de memorare care ți se potrivesc!
Se pare că avem două tipuri de memorie: memoria de lucru și memoria pe termen lung. Memoria de lucru reține informațiile cu care lucrezi chiar acum. Ea se află preponderent în zona cortexului prefrontal. Memoria pe termen lung este răspândită în întregul creier. Ea are un spațiu de depozitare aproape nelimitat. Dar trebuie să înveți să o controlezi, prin exercițiu și prelucrare. Cum poți face asta?
Poți folosi metode ,,clasiceˮ, cum sunt: luarea de notițe, realizarea de schițe, rezumate, sublinieri, citirea cu voce tare. De asemenea, poți folosi tehnici de memorare prin care reții informațiile asociindu-le cu ceva familiar. De exemplu, dacă transformi o informație pe care te chinui să o reții într-o imagine, vei reține informația mult mai ușor (cu cât imaginea e mai bizară, cu atât o vei memora mai repede!) Metaforele (asocierea ideii pe care vrei să o memorezi cu un obiect sau o informație deja cunoscute) pot fi de mare ajutor pentru a învăța mai repede. Poți să încerci cu acronime (să reții primele litere ale unor cuvinte/sintagme sau fraze pe care dorești să le memorezi) sau chiar să faci rime, făcând informații complexe mai ușor accesibile în mintea ta.
Practică metode de învățare și rememorare activă !
Discuțiile cu alte persoane interesate de subiectul respectiv, rezolvarea problemelor, învățarea prin predare sau participarea la grupuri de studiu îți permit să procesezi și să îți însușești informațiile într-un mod mai profund. De exemplu, vorbește membrilor familiei, prietenilor, colegilor, despre cele mai importante idei dintr-o carte, de la un curs pe care îl urmezi, de la o lecție nou predată la școală. La început, dacă simți nevoia, poți folosi notițele, apoi încearcă să renunți la ele; explicându-le celorlalți, vei înțelege și reține și tu mai bine!
Găsește soluții ca să înveți și în afara orelor de clasă!
Caută multiple surse de informare, cum ar fi cărți, cursuri online, videoclipuri și alte materiale relevante pentru subiectul tău de învățare. Înscrie-te într-un club care abordează materia/subiectul care te interesează.. Această diversitate te ajută să abordezi subiectele din diferite unghiuri și să înțelegi mai bine conceptele.
Fă mișcare! Mănâncă sănătos!
S-a constatat că exercițiile fizice ajută la dezvoltarea neuronilor. Prin urmare, când faci sport, ai grijă de corpul tău, dar și de creierul tău (nu degeaba anticii spuneau ,,Mens sana in corpore sano!”). Realizează exerciții fizice regulate, deoarece acestea îmbunătățesc circulația sângelui către creier, având un impact pozitiv asupra concentrării și învățării. Mișcarea determină creierul să producă substanțe chimice cum ar fi serotonina și dopamina, care te ajută să te simți mai bine și să vii cu idei noi.
Este foarte important și să te hrănești sănătos. Multe studii indică dieta mediteraneeană, bazată pe fructe, legume, semințe, pește, ulei de măsline și cereale integrale ca una din cele mai bune pentru creier, pentru întregul organism, de altfel. La polul opus se află ,,alimentele false”, de tip fast-food, produsele ce conțin mult zahăr și făină albă.
Fii consecvent și perseverent!
Primii pași în învățare sunt de regulă și cei mai dificili! Simpla înțelegere a unui concept nu înseamnă învățare. Trebuie să exersezi noul concept pentru a crea un nou set de legături cerebrale. Înțelegerea și exercițiul merg mână în mână. Ai răbdare și continuă să lucrezi! Caută satisfacția trăită atunci când se creează un nou set de legături cerebrale și începi să ,,te prinzi” cum să faci un anumit lucru.
Când înveți ceva nou, înainte de formarea legăturilor cerebrale, procesul poate părea dificil și neplăcut (e ca la mersul pe bicicletă: la început tot cazi și te lovești, dar pe măsură ce perseverezi, devine o experiență din ce în ce mai ușoară și plăcută)!
Menține un ritm constant de studiu și rămâi perseverent în eforturile tale, chiar și atunci când întâmpini dificultăți. Învățarea este un proces pe termen lung și rezultatele vor apărea în timp!
Citește și: STRATEGII DE ÎNVĂȚARE EFICIENTĂ I
