JokeNews: Adio, dar rămân cu tine! Caragiale e mic copil faţă de comédia dâmboviţeană a alegerilor locale. Ar fi de tot râsul dacă am vorbi de o reprezentaţie teatrală, dar este de plâns pentru că suntem condamnaţi să asistăm la acest teatru ieftin, zi de zi.
„Să ne râdem”
Timp de o lună, măscăricii puterii au plimbat ursul prin târg, punându-şi „candidatul momentan” în cele mai nefireşti situaţii. Să trimiţi un eminent medic printre pieţari, un antreprenor de succes să meargă cu metroul, un decan de facultate să-şi înjure adversarii cu un limbaj de brancardier – asta, da, strategie!
Ba mai mult, după ce l-au chemat să-i reprezinte, s-au făcut că plouă şi au băgat băţul prin gard, punându-şi la îndoială propriile decizii.
Declaraţia cacofonică a premierului – „nu şi-a depus încă–candidatura”- urmată de tot felul de inepţii, m-au făcut să-mi reamintesc în ce ţară trăiesc, deşi vorbele veneau tocmai din Dubai.
A urmat un veritabil „dineu cu proşti”, care a durat 15 ore, marea coaliţie sucindu-se din nou.
La PSD, „candidatul deocamdată” ales de organizaţia capitalei, transformat în „candidatul altădată”, a devenit „candidatul actual”-Firea-PSD.
La PNL, aceeaşi mizerie, candidatul ales de organizaţia capitalei, refuzat de vechilii coaliţiei în favoarea „candidatul momentan”- Cîrstoiu, a reintrat în cărţi, devenind „candidatul actual”-Burduja-PNL.
„Coaliţia” a stabilit ca cei doi să nu se atace reciproc în campanie. Deci, ce le rămâne de făcut?
Eroi de sacrificiu
Firea îşi va fideliza alegătorii, încercând să-i readucă în propria ogradă pe cei care au evadat spre Piedone.
Burduja, misiune grea, va încerca să rupă din electoratul lui Nicuşor Dan, dar să nu uităm că Nicuşor a fost ales chiar de PNL.
Asta în condiţiile în care le-a fost interzisă, amândurora, precampania.
Dar bucureştenii? Ce vor cu adevărat bucureştenii?
Ce garanţii pot oferi Firea ori Burduja, când sunt conduşi de tandemul „Ciucă-Ciolacu”? De câte ori primarii nu au fost sabotaţi de propriile partide atunci când au vrut să servească interesele bucureştenilor şi nu pe cele ale liderilor politici?
Mai „muşcă” cineva la promisiunile coaliţiei?
Plafonăm preţul la 10 alimente de bază dar scumpim alte 90 de produse.
Mărim pensiile dar de 3 ani scădem puterea de cumpărare.
Micşorăm aparatul bugetar dar facem noi angajări la stat.
Plafonăm preţul la energie dar plătim mai scump decât pe piaţa liberă.
Mărim salariile procentual şi creştem decalajul dintre săraci şi bogaţi.
Facem „România educată” dând burse la repetenţi.
Avem cea mai mare creştere economică şi datorii de 50% din PIB.
Nu mărim taxele dar inventăm altele noi.
Oferim stabilitate şi pace dar facem pagube cât într-un război.
Şi circul continuă. Iar de la bucureşteni mă aştept, cu regret pentru cei doi candidaţi, la un vot anti-Ciucă-Ciolacu.
Cum ar fi să fii deştept?
Se spune că în campaniile electorale se cheltuie milioane de euro. Nu am cum să verific, dar cred că aşa este.
Se mai spune că în campanii ar exista mari trusturi PR care elaborează strategii. Cică se cartează stakeholderii cu 2-3 ani înainte, se fac analize SWOT şi PEST, sondaje de opinie, „se branduiesc” diverse personaje, alte personaje sunt puse la index, se pregătesc „scheleţii” pentru eventualii adversari şi circoteca DNA, se sponsorizează „presa independentă” şi mâncătorii de rahat.
După cum au decurs lucrurile până acum, dacă totul ar fi urmarea unei strategii, aproape că aş putea bănui cuplul Ciucă-Ciolacu de inteligenţă.
Firea şi Burduja, preşedinţii filialelor capitalei ale celor două partide sunt, fiecare, ca un cui în talpa şefilor. Firea, o „nucă tare”, singura care i-a ţinut piept lui Dragnea, precum şi Burduja, cel mai bun şi promiţător ministru din ultimele două guverne, reprezintă un real pericol pentru scaunele celor doi aserviţi iohanişti. Net superiori ca pregătire, având la ei şi „timpul viitor” şi „limba română”, deranjau prin simpla lor prezenţă.
Cum să scapi de ei? Simplu, îi iei de unde le e locul, îi responsabilizezi să-l susţină pe un altul, după care îi repui în drepturi suficient de târziu cât să piardă. Dacă liderul unei organizaţii pierde alegerile…ce păcat! Trebuie schimbat. Şi uite-aşa, cei doi vor merge la munca de jos sau chiar mai departe.
Viitorul este roz, vom fi asaltaţi cu noi lansări de candidaţi, cu acelaşi limbaj concurent personajelor din ,,Las Fierbinţi”, cu toată liota de pupincurişti, cu citate din Ceauşescu-cizmarul, cu ministrese care au pe buze „lipsa forţei de muncă–calificată” şi alte bazaconii.
Cât despre suspiciunea de inteligenţă a celor doi concubini guvernamentali…staţi liniştiţi. Nu e cazul. Sunt doar nişte umili combinatori dâmboviţeni.
Misiune imposibilă
Zice-se că în istoria omenirii ar fi existat şi minuni.
Dacă Burduja ori Firea ar câştiga capitala, pasul următor ar fi prezidenţialele. Poate în felul ăsta ne întoarcem la democraţie, aşa strâmbă şi infantilă cum e ea în România, totuşi, democraţie.
Poate scăpăm astfel de sindromul putinist al conducerii alternative la prezidenţiale şi la guvern, zeci de ani. Poate îi trezim din beţia puterii. Poate ieşim din criza de normalitate.
Votul este în mâinile noastre, contează doar ce facem cu el!
Citește și: „DACĂ TOT PIERDEM, MĂCAR SĂ CÂŞTIGĂM”
