Primăvara-ncântătoare /Scoate iarba pe câmpii, /Vin Floriile cu soare/ Și soarele cu Florii.Dintotdeauna, Floriile au fost asociate, așa cum arată și versurile poetului Vasile Alecsandri, cu primăvara, cu soarele, cu explozia de frumusețe a naturii. Sperăm ca și anul acesta, pe 28 aprilie, când celebrăm Floriile, să avem parte de soare, de armonie, de bucurie.
Ce sărbătorim de Florii?
Vorbim despre un eveniment deosebit de important pentru creștini, având semnificații profunde și tradiții bine statuate, pe care vom încerca să vi le prezentăm în cele ce urmează.
În cea de-a a şasea duminică din Postul Paştelui, cu o săptămână înainte de Învierea Domnului şi imediat după Sâmbăta lui Lazăr, este marcată Sărbătoarea Floriilor în calendarele ortodox şi greco-catolic, o zi care simbolizează intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim.
Iisus a intrat în Ierusalim pe un asin, fiind înconjurat de cei 12 Apostoli, iar mulţimea adunată pentru marea sărbătoare a Paştilor, l-a recunoscut ca fiind adevăratul Mântuitor şi L-a întâmpinat cu ramuri de măslin şi finic, după ce tocmai săvârşise cea mai mare dintre nenumăratele Sale minuni – învierea lui Lazăr.
Duminica de Florii marchează și începutul Săptămânii Patimilor – numită şi Săptămâna Mare. În această perioadă, în fiecare seară se fac slujbe bisericești pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ – Deniile – prin care credincioşii Îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, înainte de Răstignirea și Învierea Sa.
Sărbătoarea Floriilor se mai numeşte şi Sărbătoarea Stâlpărilor
A fost denumită și Sărbătorea Stâlpărilor după ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. În trecut, sărbătoarea mai purta numele de „Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la Botez“, cei care nu primiseră încă botezul mergeau la episcop pentru a-i cere să îi creştineze. Tot în acea zi, regii şi împăraţii îşi arătau mărinimia faţă de condamnaţi, de aceea sărbătoarea mai era cunoscută drept „Duminica graţierilor“.
Denumirea populară a sărbătorii – Floriile – are origini păgâne, provenind de la zeiţa romană a florilor, Flora, zeiţa reînvierii naturii, care era sărbătorită prin ramuri înverzite, ce simbolizau renaşterea naturii. În timp, creştinii au suprapus Sărbătoarea Floriilor peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim.
Sărbătoarea Floriilor – Tradiții și obiceiuri
Biserica ortodoxă a rânduit în această zi să fie împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, care înseamnă renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii. În această zi se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Practic, ramurile de salcie şi dezlegarea la peşte sunt simbolurile Floriilor.
Semnificaţia ramurilor de salcie
Obiceiul sfinţirii ramurilor de salcie în Duminica Floriilor, menţionat din secolele III-IV, şi împodobirea icoanelor cu ramurile sfinţite îşi are originile într-o legendă: se spune că Fecioara Maria, aflând de Răstignirea lui Hristos, a plecat să-L caute şi pe malul unui râu a ajuns la o salcie, care şi-a făcut ramurile punte pentru a o ajuta pe Fecioară să treacă peste apă, atrăgând binecuvântarea ei, să nu ardă niciodată şi să rodească. Salcia a devenit astfel arbore sacru, fiind venerat ca atare în Duminica Floriilor.
Încă din cele mai vechi timpuri, salcia şi-a dovedit şi calităţi terapeutice, scoarţa – având în compoziţie salicina – şi frunzele fiind folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, a hemoragiilor şi febrei.
Obiceiuri de Florii
Oamenii păstrează cu sfinţenie o serie de obiceiuri populare de Florii. Crenguţele de salcie care sunt slujite de preoţi sunt sunt aşezate la uşi sau la icoană. Se spune că e bine să pui salcie la icoană, pentru binele casei, la coteţele păsărilor şi la grajdurile animalelor pentru a le apăra de boli sau să te încingi la brâu pentru a te feri de dureri de spate. Pentru a avea spor, viaţă liniştită şi sănătate, ramurile sfinţite se păstrează peste an în casele credincioşilor, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii mai obişnuiesc să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.
În Duminica Floriilor nu se face curăţenie în casă, deoarece, spun credinţele populare, ai parte de rău tot anul. Oamenii de la sate spun însă că e bine ca fetele care vor să se mărite să scoată la soare zestrea. Se zice că acest obicei grăbeşte apariţia ursitului şi a nunţii.
Conform tradiţiei populare, asa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, la fel va fi şi în prima zi de Paşte.
De asemenea, nu trebuie să uitam că de Florii își sărbătoresc ziua onomastică toți cei care la botez au primit numele de Florin, Florina, Floarea, Florica, Florentina și altele asemenea, dar și cei cu nume de flori, precum Camelia, Viorica, Narcisa, Margareta, Violeta etc.
