Monica Iagăr este o persoană comunicativă și zâmbitoare atunci când vorbește despre sport, despre sacrificiile pe care le-a făcut pentru a deveni cunoscută pe plan mondial sau despre clipele când a ridicat tricolorul României pe podiumurile celor mai importante competiții mondiale.
Am recunoscut-o pe Monica Iagăr, într-un parc din București, vorbea cu oamenii, spunându-le de ce s-a hotărât să candideze la europarlamentare. Într-adevăr o decizie poate surprinzătoare pentru unii, dar pe cei care o cunosc nu i-a luat pe nepregătite!
Mărturisire…
“Nu am putut niciodată să stau cu mâinile în sân. De mica am visat să fiu ca Nadia Comăneci și am început gimnastica la 5 ani. Antrenorii m-au convins să merg spre atletism și au avut dreptate. Drumul meu spre performanță nu a fost întotdeauna ușor, dar nu m-am dat bătută. Cel mai mult în cariera mea de sportiv mi-a plăcut acel sentiment pe care-l ai pe podium și imnul se cântă pentru tine. Abia atunci realizezi că reprezinți România, că lumea judecă țara ta după performanțele tale. Te simți în același timp și mândră, dar și responsabilă.
După retragerea din activitatea competițională, în 2006, mi-am continuat cariera în Ministerul Afacerilor Interne. Mi-am luat doctoratul în educație fizică și am încercat să pun umărul la pregătirea fizică a studenților și cadrelor MAI. Am manageriat pentru un timp și Clubul Dinamo București.
Pe de altă parte, nu am vrut să-mi neglijez nici viața de familie. Nici aici nu a fost totul roz. Acum mă simt o femeie împlinită, am 3 copii minunați, de care sunt foarte mândră!
Aceasta ar fi în câteva cuvinte, realizările mele de până acum.
Și, da, nu vreau să mă opresc aici. Așa cum am obținut titluri de campioană europeană la atletism, vreau acum să cuceresc din nou Europa. M-am înscris în cursa electorală, pentru europarlamentare, sub egida Partidului AUR. De ce AUR? Fiindcă aici am regăsit acel sentiment de care vă povesteam mai devreme…mândria de a fi român, dar și responsabilitate…Eu așa cred că trebuie să trimitem în Parlamentul European oameni care știu să reprezintă România pe treapta cea mai înaltă a podiumului.”, a mărturisit Monica Iagăr, într-un moment de răgaz.
Ce mai știm despre Monica Iagăr?
Pe lângă impresionabilele performanțe sportive, Monica are și o importantă carieră în administrație. Funcția de președintă a Clubului Dinamo i-a adus multe provocări. A lucrat mult cu oamenii din domenii diverse, a trebuit să gestioneze finanțele clubului și în același timp să nu uite menirea acestei instituții! Să obțină performanță! Și a obținut!
După plecarea din MAI, Monica Iagăr este Manager al Academiei ONE POWER FITNESS, proiect pe care l-a inițiat. În cadrul Academiei se pregătesc fizic mari sportivi din mai multe domenii sportive, dar cu precădere din tenis.
Performanțe sportive
În anul 1998, a scris istorie pentru România: a reușit să cucerească două medalii de aur la Campionatele Europene de la Valencia și Budapesta. În același an, a reușit să urce pe primul loc al podiumului la World Cup Johannesburg.
În 1994 și 1999 a fost vicecampioană europeană. A obținut locul 1, în 1997, la Memorialul van Damme din Bruxelles (Belgia). În 1998, a reușit una dintre cele mai bune performanțe ale sale, aur la Budapesta la Campionatele europene (6 iunie) stabilind recordul său personal 2.02 metri, obținând apoi aur la Valencia, la Campionatele continentale din sală, apoi locul 1 la Bratislava (9 iunie) și locul 1 la Lille (11 iulie). A confirmat forma excelentă obținând locul 1, la București, la 23 ianuarie 1999. În același an, la Campionatele mondiale de la Sevilla a ocupat poziția a zecea, locul 4 la Campionatele mondiale de sală de la Maebashi (Japonia), a câștigat întrecerea organizată în Polonia, la Spala, la 19 februarie, pe cea de la Milano (9 iunie), competiția anuală Bislett Games de la Oslo (30 iunie), Nikkaia (17 iulie) și concursurile de la Köln (8 august) și Zürich (11 august).
Între performanțele sale se mai numără și două medalii obținute la Campionatele Mondiale Universitare (aur în 1999 și argint în 1997).
În 1997 a ieșit pe locul III în finala Grand Prix-ului de la Fukuoka, în 1998 a luat locul I la World Cup Johannesburg, iar în 1999 a luat locul I la Jocurile Mondiale Universitare.
Monica Iagăr a fost finalistă la două ediții ale Jocurilor Olimpice
La Sydney în 2000 s-a clasat pe locul 9 și la Atena în 2004, pe locul 8. A fost campioană națională – în 2004 și 2005.
Participantă la opt campionate mondiale, opt campionate Europene, două Olimpiade (2000, 2004), multiplă campioană națională și deținătoare a recordurilor naționale în sală și în aer liber, în 2004 Monica a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a.
Pentru săritura indoor, Monica Iagăr a fost desemnată, de către revista „Track and Field”, cea mai valoroasă săritoare în înălțime a anului 1998. De altfel, acest rezultat a fost considerat al 6-lea rezultat mondial din toate timpurile.
În 2006 și 2007 a organizat singurele Grand Prix-uri acreditate de International Amateur Athletic Federation (IAAF), Monica Iagar Grand Prix, unde au venit atleți de marcă, precum Javier Sotomayor, Frankie Fredericks, Dalton Grant sau Inga Babakova.
Monica Iagăr și-a încheiat cariera sportivă în 2006, când s-a retras cu ocazia primei ediții a Grand Prix-ului ”Monica Iagăr” de săritură în înălțime, eveniment sportiv care a avut loc, atunci, în sala Rapid din București.
Cel mai emoționant moment al acelei seri memorabile a fost festivitatea de retragere a Monicăi, alături de care au ținut să fie prezente toate marile săritoare în înălțime ale României: Iolanda Balaş-Soter, Virginia Bonci, Cornelia Popa, Alina Astafei și Oana Pantelimon.
Citește și: „ÎNTREAGA LUME O IUBEA”
